joi, 26 iunie 2014

TOP 5 Cele mai influente societăţi secrete

Share
Share
Ritualuri mistice, întâlniri de taină, conspiraţii: societăţile secrete au fost şi sunt mult mai mult decât atât. Ţi-am făcut un TOP cu cinci cele mai cunoscute din toate timpurile.
Societăţile secrete au suscitat mereu interes, cu atât mai mult cu cât accesul la ele era apanajul unei categorii sociale privilegiate, iar regulile din spatele lor erau unele stricte şi învăluite de mister. Din punct de vedere istoric şi antropologic, societăţile secrete au fost, în general, adevărate frăţii, care încurajau socializarea şi interacţiunea stric masculine. De asemenea, multe dintre societăţile secrete care au luat naştere de-a lungul timpului aveau o agendă politică sau religioasă precisă. Am făcut o listă cu cele mai cunoscute societăţi secrete care au existat de-a lungul timpului.

Francmasoneria

Este un ordin iniţiatic ai cărei membri sunt înfrăţiţi prin idealuri comune morale, spirituale şi sociale, prin iniţierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărţile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Dao de Jing, Tripitaka etc.) şi de credinţa într-o Fiinţă Supremă, un Mare Arhitect al Universului.
Conform definiţiei dată de masonii înşişi, masoneria este „o asociaţie de oameni liberi şi de bune moravuri, care conlucrează pentru binele şi progresul societăţii prin perfecţionarea morală şi intelectuală a membrilor săi“.
Francmasoneria în forma ei actuală a apărut în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea şi în Ţările Române spre mijlocul secolului al XVIII-lea, dezvoltându-se rapid în secolul următor. (D.G.R. Şerbănescu şi Jacques Pierre)
Astăzi, principalele simboluri masonice sunt cele „trei mari lumini“: „echerul“, „compasul“ şi „volumul legii sacre“, dar şi litera G scrisă în interiorul unui echer şi al unui compas. Masonii au fost învăţaţi că: „masoneria şi geometria sunt sinonime“ (Albert Mackey). Geometria ocultă foloseşte de mult timp simboluri geometrice (cercul, triunghiul, pentagrama etc.) pentru ilustrarea unor idei metafizice şi filosofice.

Ordinul Templierilor

A fost unul dintre cele mai cunoscute ordine călugăreşti militare creştine. A fost înfiinţat în anul 1119 în Ierusalim, cu scopul declarat de a-i apăra pe călătorii creştini în Ţara Sfântă. A fost recunoscut oficial de către Biserica Catolică, atunci când papa Inocenţiu al II-lea le-a acceptat forma de organizare, în 1139. Ordinul cuprindea călugări militari războinici, călugări capelani şi călugări de serviciu (slujitori). Cavalerii templieri puteau fi recunoscuţi după mantia albă care avea pe ea o cruce roşie. Membrii Ordinului care nu erau războinici au creat o puternică infrastructură economică în întreaga creştinătate, introducând pentru prima dată proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar, şi au construit numeroase fortificaţii atât în Europa, cât şi în Ţara Sfântă. Succesul templierilor era strâns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijiniţi de biserică.

Începând cu fondatorul Hugues de Payens, cel mai mare grad în cadrul Ordinului a fost cel de Mare Maestru, o poziţie câştigată pe viaţă, cu toate că, luând în considerare natura militară a ordinului, aceasta putea reprezenta o perioadă foarte scurtă. Doi Mari Maeştri au murit în timpul mandatului şi câţiva în timpul campaniilor militare. Spre exemplu, Marele Maestru Bernard de Tremelay, aflat în fruntea unui grup de 40 de templieri, a fost decapitat în timpul Asediului Ascalonului din 1153, iar Marele Maestru Gerard de Ridefort a fost decapitat în 1189, în timpul Asediului Acrei. Marele Maestru avea datoria de a supraveghea toate operaţiunile Ordinului, atât cele militare cât şi cele financiare, iar unii dintre ei au fost şi comandanţi militari. Ultimul Mare Maestru a fost Jacques de Molay, ars pe rug la Paris în 1314, din ordinul regelui Filip al IV-lea al Franţei.
Datorită misiunii militare şi a resurselor financiare generoase, cavalerii templieri au iniţiat un număr mare de construcţii în Europa şi Ţara Sfântă, iar multe dintre structuri mai există şi astăzi.

Illuminati

Ordinul Iluminaţilor a fost fondat la 1 mai 1776, în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de către Adam Weishaupt, primul profesor de drept canonic de la Universitatea din Ingolstadt. Mişcarea era formată, în principal, din anti-monarhici (liber cugetători, republicani, liberali) recrutaţi din lojile masonice din Germania. Ordinul Iluminaţilor avea ca scop perfecţionarea membrilor săi prin intermediul „şcolilor de mistere“. Mulţi dintre intelectualii din acea vreme credeau că mişcarea reprezintă o conspiraţie de infiltrare şi răsturnare a monarhiilor europene. Ba mai mult decât atât, scriitori precum Augustin Barruel şi John Robison au reclamat faptul că Iluminaţii au fost în spatele Revoluţiei Franceze. Grupul de partizani a primit numele de Illuminati, deşi ei se autointitulau Perfectibilii, iar mişcarea însăşi a fost raportată la Iluminism.

Membrii organizaţiei Illuminati promiteau ascultare faţă de superiorii lor şi erau împărţiţi în trei clase principale, fiecare cu diferite grade. Ordinul a avut în jur de 2.000 de membri în mai multe ţări europene, în decursul a zece ani.
În 1784, guvernul lui Karl Theodor (devenit conducător al Bavariei în 1777), susţinător al despotismului iluminat, a condamnat toate societăţile secrete, inclusiv Illuminati. În 1785 ordinul a fost suprimat.

Skull and Bones

Skull and Bones a fost fondată în 1832 şi a fost cunoscută iniţial ca „Frăţia Morţii“. Este cea mai veche societate secretă studenţească din SUA şi a fost fondată de câţiva studenţi de la Universităţile din Ivy League. Se spune că Skull and Bones este singura instituţie americană care a adoptat câteva dintre ritualurile francmasoneriei europene, adaptând însă aceste ritualuri şi credinţe într-o formă nouă. Ce este însă şi mai interesant, in jurul acestei societăţi s-au ţesut cele mai multe teorii ale conspiraţiei, de la crearea bombei nucleare până la asasinarea lui Kennedy. Ba chiar şi în ziua de astăzi se crede că CIA îşi recrutează o parte dintre membri din această societate secretă, lucru negat oficial de către instituţie, în 2007. Printre presupuşii membri ai Skull and Bone s-ar afla şi George W. Bush şi senatorul John Kerry.

The Knights of the Golden Circle

The Knights of the Golden Circle sunt o organizaţie creată de către George W. L. Bickley în 1854, în Cincinnati, Ohio. Mulţi dintre membrii societăţii erau şi francmasoni. The Knights of the Golden Circle a vut legături strânse cu un grup secret francez numit Anotimpurile, despre care se bănuia că ar fi o ramură a societăţii Illuminati.

Principalul plan al lui Bickley pentru The Knights of the Golden Circle a fost să creeze o nouă naţiune, care ar fi inclus partea de sud-est a Statelor Unite, Cuba, Indiile de Vest, Mexicul şi America Centrală. În această nouă ţară sclavia ar fi fost legală. Datorită forţei de muncă gratuită oferită de sclavie, care, în alte zone era în afara legii, noua naţiune ar fi putut să domine piaţa globală în exportul de cafea, tutun, orez şi zahăr.


Ca şi francmasonii, The Knights of the Golden Circle era un ordin împărţit în grade. Grupul cuprindea trei secţiuni principale: Miliţia pentru apărare internă şi externă (armata), Corpul pentru apărare internă şi externă (civilii) şi Legiunea americană (organismul de guvernare). În 1861, la începutulRăzboiului Civil, erau 65.000 de membri KGC în sud şi alţi 20.000 în nord. Membrii din nord complotau să creeze o „Confederaţie Nordică”.


Potrivit unei publicaţii KGC din 1861, Războiul Civil care avea să izbucnească la scurt timp, între Uniune şi Confederaţie, era consecinţa unui complot al societăţilor secrete din nord-est şi europene, folosind banii furnizaţi de familia Rothschild. În timpul războiului, din KGC s-au desprins două organizaţii: Ordinul Cavalerilor Americani şi Fiii Libertăţii. După război, activitatea KGC a fost considerată ilegală, iar organizaţia s-a transformat în Ku Klux Klan.

Dacă subiectul ţi se pare interesant, te lăsăm să te uiţi şi la un documentar foarte interesant:
  http://www.gq.ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu