10 animale specialiste în camuflare

ieri, 13:00

DEZBATERE

Într-o lume în care supravieţuieşte cel mai adaptat, oamenii se situează, datorită cunoştinţelor, capacităţii de gândire şi a tehnologiei în vârful piramidei. Cu toate acestea, un domeniu în care oamenii nici nu pot visa să se apropie de animale este cel al camuflajului.

Vezi toate pozele

Este adevărat că putem purta costume de camuflaj sau ne putem picta faţa astfel încât să fim cât mai puţin vizibili, însă, discutând de abilităţile naturale, posibilitatea noastră este egală cu zero.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre animale, unele dintre acestea fiind practic invizibile atunci când vânează sau se ascund de prădătorii lor naturali.
Iată deci zece animale ale căror posibilităţi în domeniul camuflajului i-ar face invidioşi şi pe... ninja.
10. Şopârla satanică cu coada în formă de frunză (Uroplatus phantasticus)

Un nume destul de dur pentru o creatură atât de frumoasă, însă l-a căpătat datorită ochilor săi roşii, coarnelor ascuţite şi "zâmbetului" uşor crispat. Dacă ar putea vorbi, insectele, fluturii, viermii şi păianjenii care îi servesc drept hrană probabil că ar spune despre ea că este o creatură rea. 
În ceea ce priveşte a doua parte a denumirii, aceasta descrie exact aspectul cozii sale, care arată ca o frunză uscată. De fapt, întregul său corp are acest aspect, permiţând animalului să se ascundă perfect în pădurile tropicale din Madagascar.
Camuflajul său este şi o armă de apărare împotriva păsărilor, acestea trebuind să aibă ochii foarte ageri dacă au nevoie de un "mic dejun".
9. Bufniţa (Strigiformes)

În cultura populară, bufniţa este un animal "deştept", credinţa venind de la ochii mari şi silenţiozitatea de care dă dovadă.
Pe lângă aceasta, bufniţa este şi un maestru al camuflajului. Cu excepţia bufniţei de hambar, restul speciilor imită culorile şi textura habitatului în care trăiesc, o caracteristică extrem de importantă dacă ţinem cont că bufniţele dorm în timpul zilei. Fără acest camuflaj, ele ar fi o pradă uşoară pentru duşmanii lor naturali.
8. Insecta băţ (Phasmatodea)

Numele este concludent în ceea ce priveşte aspectul acestei insecte. De fapt, datorită dimensiunilor mari pentru o insectă, fără acest camuflaj ea ar fi extrem de atractivă pentru prădători. O femelă din această specie poate ajunge la o lungime de 56 de centimetri şi o greutate de peste 65 de grame. 
Insecta băţ are şi alte mecanisme de apărare: poate imita culoarea mediului înconjurător, se poate mişca "ca o frunză în bătaia vântului" sau poate simula, pentru foarte mult timp, că este moartă atunci când se află în pericol imediat.
7. Insecta frunză (Phylliidae)

Această insectă imită atât de bine o frunză încât învăţatul Antonio Pigafetta, care a navigat alături de Magellan în expediţia sa în jurul lumii a crezut că este o "frunză vie". Iată descrierea făcută de Pigafetta:
"Pe această insulă (Cimbonbon) se găsesc şi anumiţi copaci ale căror frunze, atunci când cad, se mişcă şi merg. Ele se aseamănă cu frunzele de dud, dar sunt puţin mai scurte. Nervura lor este groasă şi scurtă şi au câte două picioare pe fiecare parte. Atuci când sunt atise, fug, iar dacă sunt zdrobite nu sângerează. Am ţinut una timp de nouă zile într-o cutie, iar când am deschis cutia, a început să meargă în jurul ei. Cred că se hrănesc cu aer".
Descrierea lui Pigafetta este ilară pentru standardele zile de azi, însă camuflajul acestei insecte i-a păcălit duşmanii timp de secole.
6. Cameleonul (Chamaeleonidae)

Cel mai cunoscut animal în ceea ce priveşte camuflajul este cameleonul. Cu vtoate acestea, există câteva concepţii greşite: nu toate speciile de cameleon au abilitatea de a-şi schimba culoarea, şi, pe de altă parte, chiar şi cea mai adaptabilă specie nu îşi poate schimba culoarea atât de rapid ca în video-ul de mai jos.

Video-ul a fost modificat digital pentru a servi drept reclamă pentru ochelarii de soare Ray Ban.
Rămâne totuşi faptul că aceste animale îşi pot schimba culoarea pielii, fie pentru a se ascunde de prădători, fie pentru termoreglare - pielea absoarbe sau reflectă căldura în funcţie de nevoi.
5. Caprimulgul egiptean (Caprimulgus aegyptius)

Dacă vă aflaţi în vestul Asiei sau în Africa şi auziţi un strigăt repetat care seamănă cu “kroo-kroo-kroo”, mai mult ca sigur că în apropiere se află un Caprimulg egiptean, una dintre păsările care au simţul camuflării foarte dezvoltat.
Această abilitate îi este de mare folos noaptea, mai ales unei femele care cloceşte ouăle direct pe sol. În această poziţie, este imposibil să fie zărită de prădătorii din aer, penajul ei fiind indistinctibil faţă de sol.
4. Broasca râioasă (Anura)

Broaştele râioase se diferenţiază de suratele lor prin pielea lor uscată, plină de negi, de unde şi percepţia comună că sunt mai "urâte".
Totuţi, urâţenia are o funcţie extrem de importantă în existenţa lor: le permite camuflarea faţă de prădători şi permite apropierea "hranei" până la o distanţă convenabilă pentru a fi prinsă.
Cele mai mari abilităţi de camuflaj le au Broasca râioasă americană, Broasca verde europeană şi Râioasa cu burta de foc din Asia.
3. Omida baron (Euthalia aconthea)

Baronul este, de fapt, un fluture obişnuit din India şi Asia de Sud. Omida acestui fluture este, însă, în termeni de camuflaj, una dintre cele mai extraordinare creaturi. Trupul şi picioarele acestei omizi au exact culoarea frunzelor de mango şi caju pe care trăieşte. Dungile albe şi galbene de pe corpul ei dau senzaţia că sunt nervurile frunzei, făcând-o astfel invizibilă pentru păsări şi crescându-i şansele de a ajunge la maturitate şi de se transforma în fluture.
2. Fluturele Frunză uscată (Kallima inachus)

Chiar dacă metoda de camuflaj, asemănarea cu o frunză, este aceeaşi, similitudinea Fluturelui Frunză uscată cu Baronul se opreşte aici. Baronul se "deghizează" într-o frunză verde, în timp ce Kallima inachus preferă asemănarea cu o frunză uscată. Baronul este expert în camuflaj în stadiul de omidă iar Frunza uscată în stadiul de fluture.
În fine, dacă la Baron camuflajul se află pe spate, la fluturele Frunză uscată camuflajul se află pe partea inferioară a aripilor, astfel că el să fie activ atunci când fluturele este în repaos., atunci când este imposibil de detectat dintre frunzele din jur.
1. Reef Stonefish (Synanceia verrucosa)

Turiştii care fac scufundări în apele tropicale ale oceanelor Pacific şi Indian trebuie să fie foarte atenţi dacă văd pe fundul apei o "piatră" care pare că se mişcă. Aceasta nu trebuie atinsă sub nicio formă, pentru că există şanse foarte mari să fie vorba despre un peşte piatră - un animal cu aptitudini extraordinare de camuflaj. Deşi nu muşcă, el hrănindu-se cu creveţi şi crustacee, este protejat de ţepi foarte ascuţiţi, veninoşi. Ţepii acestui peşte sunt atât de ascuţiţi încât pot penetra încălţări foarte groase iar veninul poate cauza moartea în unele cazuri.
În ciuda toxiciţăţii sale, peştele piatră este consumat ca o delicatesă în unele zone ale Asiei.
http://www.apropo.ro/