IMUNITATEA lui Băsescu ajunge la Curtea Constituţională. Înalta Curte a sesizat CCR în dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe preşedinte de şantaj
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, vineri,
sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a
preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în
care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful
statului.
Foto: Mediafax Foto
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, vineri, sesizarea
Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a
preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în
care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful
statului.Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.
"Am considerat că imunitatea totală nu se poate aplica în cazul preşedintelui. În plus o imunitate de acest gen l-ar transforma pe preşedinte într-un disctator care poate să facă orice şi nici nu poate măcar să fie cercetat. Imunitatea preşedintelui este egală cu cea a parlamentarilor", a explicat avocatul Lucian Bolcaş.
Cine este judecătorul care a decis sesizarea CCR
Sesizarea CCR a fost dispusă de Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme. Potrivit CV-ului, a intrat în magistratură în 1991 la judecătoria Sector 3. A deţinut funcţiile de preşedinte al Judecătoriei Sector 3, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti şi al Curţii de Apel Bucureşti. În perioada 2004-2006 a fost preşedinte al Oficiului Naţional pentru Spălarea Banilor.
Numele lui Iulian Dragomir apare în dosarul Vioricăi Dinu, fosta judecătoare care a luat mită pentru a-l elibera pe Dinel Staicu. Procurorii notează, în rechizitoriu, că Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la judecătorii de la Curtea Supremă şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. Unul dintre numele pomenite de judecătoarea Viorica Dinu este cel al judecătorului Iulian, căruia îi spunea „Iulică”.
În expunerea faptelor din rechizitoriu, procurorii nu l-au identificat pe judecătorul Iulian de la Curtea Supremă, însă în opisul cu probatoriul din dosar se menţionează o declaraţie a magistratului Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme.
Ca reacţie la acest episod, judecătorul Iulian Dragomir a declarat că nu s-a mai întâlnit de foarte mulţi ani cu judecătoarea Viorica Dinu.
Judecătorul Iulian Dragomir a fost interceptat de procurorii DIICOT în timp de îi solicita lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF o întrevedere pentru o cunoştinţă a sa:
Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.
Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.
Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?
Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti.
Iulian Dragomir: Vă trimit şi eu fata care manageriază acolo unde am fost la ziua Claudiei, că are o audienţă de-asta intempestiv acolo la ei, la locaţie. Şi nu ştiu cum să fac.
Sorin Blejnar: În 20 de minute să fie la mine.
Iulian Dragomir: La ora 2 ajunge. Este o doamnă. (…) Se numeşte doamna Albu. Doamna Albu Mariana se numeşte doamna care intră la cabinet la dumneavoastră.
Sorin Blejnar: Bine, bine.
Iulian Dragomir: Intră pe-acolo prin spate, pe lângă unde aveam şi noi sediul ministerului nostru?
Sorin Blejnar: Da.
Iulian Dragomir: Bine, excelenţă, cu respect. Vă pup. Am onoarea.
Iulian Dragomir a făcut parte din completul care a decis condamnarea lui Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare.
Cazul Firea - Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".
"Nu e un atac la o femeie, e un atac la o santajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze.
Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.
Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".
Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.
"Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", afirmă Gabriela Firea, pe Facebook.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".
Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.
În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.
Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu.
PICCJ a anunţat, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.
Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale.
"S-a apreciat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 84 alin. 2 raportat la art. 96 alin. 1 din Constituţie, Preşedintele României se bucură de imunitate", a precizat Parchetul instanţei supreme.
Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "Preşedintele României se bucură de imunitate".
Potrivit articolului 96, alineatul 1 din legea fundamentală, "Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare".
http://www.gandul.info/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu