Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Intrarea la scoala l-a schimbat. De ce se bate, de ce face "crize"?

Miercuri, 28 Octombrie 2015, ora 21:58

   

Foto: Arhiva personala

In aceasta perioada, evenimentul remarcabil pentru un copil, dar si pentru familia acestuia este intrarea in scoala. Aceasta devine un factor deosebit de important, care influenteaza dezvoltarea fizica si psihica a unui copil, prin faptul ca difera cu desavarsire fata de toate activitatile de pana acum, atat prin continut, dar si prin felul in care cel mic trebuie sa se adapteze unui nou mediu de desfasurare.
Prima provocare pentru copii consta in schimbarea regimului de viata, astfel incat de acum exista un program mult mai stabil al activitatilor lor, unde somnul isi are un rol deosebit de important, pentru a sustine utilizarea cu precadere a atentiei, a memoriei dar si a gandirii in general, atrage atentia cititorilor Ziare.com psihoterapeutul Alexandra Demian.

Apoi, timpul petrecut la scoala, spatiul, relatiile pe care trebuie sa le stabileasca cu adultii si cu copii necesita existenta unui program cu mult diferit de cel din etapa precedenta. Iar de acum si timpul petrecut acasa contine activitati de invatare independenta, copiii fiind ajutati sau nu de parintii lor.

Solicitarile si transformarile sunt numeroase in ceea ce priveste dezvoltarea atentiei, ca si conditie necesara pentru sustinerea activitatilor de pana acum, a perceptiilor si capacitatii de observare, a reprezentarilor care sustin in primul rand activitatile de scris si citit, a limbajului, prin cresterea vocabularului, si a dezvoltarii vorbirii.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Rivalitatea intre frati

Schimbari in tipul de gandire

Tipul de gandire este modificat acum, copilul trecand la gandirea operatorie, devenind pe rand concreta si cauzala. In plus, memoria isi antreneaza de acum caracterul activ si voluntar, devenind logica.

In tumultul tuturor acestor modificari la care sunt supusi copiii, putem adauga cerintele si asteptarile adultilor, proiectate prin propriile lor experiente, pe care constient sau nu doresc sa le mentina sau sa le modifice prin experienta copiilor lor.

Afectivitatea, in aceasta perioada, trece printr-o stare de involutie, exprimarea sentimentelor si emotiilor fiind mai putin exteriorizata si traita mai mult in tacere, deoarece pe primul plan este felul in care copiii raspund cerintelor scolii si ale celorlalti. De aceea, motivatia joaca un rol important, iar la inceput aceasta este extrinseca, in sensul ca un copil trebuie sa faca fata respectarii cerintelor parintilor si sa le pastreze dragostea, sa urmeze exemplul fratilor sau a unor cunostinte apropiate, sa dezvolte sentimentul de importanta si placerea de a fi important.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Cum crestem increderea in sine la copii

La acestea se mai adauga credinte generaliste, precum "toata lumea trebuie sa invete", "scoala te ajuta sa realizezi ceva in viata", "daca vrei sa ajungi ca mama si tata trebuie sa inveti", care sunt pozitive in masura in care ele se potrivesc posibilitatilor si nevoilor copilului din acel moment.

Scoala, de asemenea, ca etapa si nu intocmai ca si institutie, are un rol deosebit de important in dezvoltarea personalitatii, deoarece se formeaza capacitati si aptitudini, diferite trasaturi de caracter. Constiinta morala trece intr-o noua faza si ajuta la formarea constiintei de sine.

Imaginea de sine se modifica si ea pe cele trei paliere: fizica, spirituala si sociala. Imaginea fizica este de multe ori ignorata de cei din jur, fara a cunoaste ca in acest stadiu este clarificata identitatea sexuala; se percep mai mult asemanarile cu cei din familie si faptul ca exista o nevoie ca scolarul sa fie mai ingrijit. El insa trebuie ajutat sa-si dea seama de particularitatile sale fizice.

Imaginea de sine spirituala se refera la forma perceputa in contextul confruntarilor scolare, copiii intelegand legatura dintre rezultatele lor si unele capacitati pe care tocmai le descopera. Ei trebuie ajutati, pentru ca de multe ori ele au drept sursa aprecierile parintilor si ale invatatoarei, iar in lipsa acestora, au tendinta de a-si diminua bucuria chiar si atunci cand -au descurcat foarte bine.

Imaginea sociala este profund influentata de relatiile de grup si de felul in care se pozitioneaza intre colegi si in cadrul familiei. Trairea afectiva este profunda in momentul in care este apreciat de colegi sau nu, daca este ales drept model sau este marginalizat in functie de rezultatele scolare.

Sentimentul predominant al acestei perioade este rusinea si cel al inadaptarii la diferite situatii la care sunt supusi, iar acestea nu sunt putine. Felul in care percep copii rusinea este putin diferit de modalitatea in care o resimt adultii. Acestia nu vor considera ca au avut o intamplare rusinoasa, ci se vor considera ei insisi o rusine, de unde si sentimentul profund de vinovatie care ii determina sa aiba comportamente ce sugereaza neadaptarea, care ii pun in mare dificultate pe adulti, in incercarea lor de a gasi cauza in copilul lor, fara a arunca o privire in juru-i.

Psihologie pe intelesul tau, cu Alexandra Demian: Rusinea, dusman sau prieten?

In aceasta perioada apar sau se intetesc: cerurile cu colegii, cu fratii sau chiar cu parintii, poznele de la scoala, lupta cu temele, refuzul de a merge la scoala, "crizele de isterie" sau actele de agresivitate fata de ceilalti sau fata de propria persoana.

Raspunsurile la aceste comportamente sunt in ceea ce simte copilul si in felul in care el traieste schimbarile si cum reuseste sa le faca fata oferindu-i posibilitatea sa aiba propriile sentimente.

Alexandra Demian, psihoterapeut PsiConcept

Daca aveti vreo intrebare pentru expertii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.