Teritoriile care au vrut să fie anexate Rusiei. Cum arată harta lumii, în viziunea celei mai mari ţări din lume
După destrămarea URSS, ruşii au întreprins nu mai puţin de cinci operaţiuni în statele vecine, foste sovietice, care au dus la formarea unor regiuni independente, nerecunoscute de majoritatea ţărilor.- Osetia de Sud
Trupele ruseşti de menţinere a păcii au intervenit, în 1992, şi au rămas cantonate în zonă şi după încheierea conflictului, relatează Huffington Post. În 2008, ca urmare a escaladării tensiunilor şi a unor atacuri din partea separatiştilor oseti, trupele georgiene au lansat o ofensivă militară asupra regiunii. Armata rusă a răspuns invadând Georgia, sub pretextul protejării etnicilor oseti, fapt care a dus la moartea a sute de persoane, majoritatea civili, şi la strămutarea a aproape două sute de mii de oameni. Conflictul, un dezastru din punct de vedere umanitar şi diplomatic, s-a încheiat după cinci zile, sub presiunea internaţională, cu recunoaşterea independeţei Osetiei de Sud de către Moscova.
Statut - Republică autonomă Osetia de Sud este recunoscută doar de Rusia, Nicaragua, Venezuela şi Nauru, dintre membrii ONU. Abhazia, Nagorno-Karabah şi Transnistria susţin şi ele independenţa oseţilor, însă acestea au, la rândul lor, probleme cu recunoaşterea internaţională.
- Abhazia
Georgia şi-a obţinut independenţa şi a decis revenirea la Constituţia din 1921, iar abhazii au decis separarea, fapt care a dus la un conflict militar. La fel ca şi în cazul Osetiei de Sud, trupele de menţinere a păcii ruseşti au intervenit şi au rămas în zonă şi după încheierea confruntărilor. În 2008, în timpul războiului ruso-georgian, trupele separatise abhaze au lansat atacuri asupra militarilor georgieni. Sprijinul Moscovei nu a întârziat să apară, 9.000 de soldaţi alăturându-se trupelor deja cantonate în regiune. La fel ca şi în cazul Osetiei de Sud, războiul s-a încheiat la presiunea internaţională, cu recunoaşterea independeţei Abhaziei de către Moscova.
Statut - Abhazia este recunoscută doar de patru state membre ONU, Rusia, Nicaragua, Venezuela şi Nauru. Tuvalu şi Vanuatu au hotărât, iniţial, recunoaşterea republicii, dar şi-au schimbat decizia ulterior. Osetia de Sud, Nagorno-Karabah şi Transnistria susţin şi ele independenţa Abhaziei.
Citeşte şi:
Liderul republicii separatiste Abhazia denunţă o lovitură de stat, în urma unor proteste violente
- Transnistria
La sfârşitul anilor '80, pe fondul destrămării iminente a URSS, tensiunile de ordin etnic au escaladat, populaţia de origine română cerând adoptarea alfabetului latin, a tricolorului românesc şi a recunoaşterii identităţii comune a românilor şi a moldovenilor. Locuitorii din Transnistria, majoritar ruşi şi ucraineni doreau separarea de Moldova şi, în 1990, au proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană, fapt care a dus la declanşarea unui conflict armat. Separatiştii, sprijiniţi de Armata a XIV-a de gardă sovietică, au reuşit să reziste, obţinând independenţa de facto. Trupele de menţinere a păcii ruseşti nu au părăsit regiunea, nici până în prezent.
Statut - Deşi trupele ruseşti sunt încă în zonă, ajutând la menţinerea independeţei, şi mai mult de 90% din populaţie doreşte alipirea la Rusia, Transnistria nu este recunoscută oficial de niciun stat membru ONU. Singurele ţări care au decis recunoaşterea Transnistriei sunt Abhazia, Nagorno-Karbah şi Osetia de Sud.
- Nagorno-Karabah
Populaţia, susţinută de Armenia, şi autorităţile din Azerbaidjan s-au luptat pentru a decide soarta zonei, iar confruntările au devenit din ce în ce mai violente, pe fondul destramării URSS. Rusia s-a implicat, idirect, în conflict, de partea separatiştilor, susţinând, oficial, Armenia, dar a înarmat ambele părţi şi a sprijinit continuarea ostilităţilor. Un armistiţiu semnat în 1994, sub supravegherea Rusiei, a încheiat, oficial, luptele, deşi conflictul continuă şi în prezent.
Statut - Republica Nagorno-Karabah nu este recunoscută de niciun stat membru ONU, nici măcar de Rusia ori Armenia. Singurele ţări care susţin independenţa zonei sunt Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria.
- Crimeea
La începutul acestui an, în timpul crizei din Ucraina, Parlamentul din Crimeea a adoptat o hotărâre prin care declara unilateral independenţa regiunii, menţionând situaţia din Kosovo, ca precedent. Peste doar cinci zile, în cadrul unui referendum, 96.77% dintre votanţi au decis în favoarea independenţei şi a alipirii la Rusia. Ulterior, pe 18 martie, Federaţia Rusă a acordat statutul de subiect federal Republicii Crimeea şi de oraş federal Sevastopolului. Autorităţile de la Moscova au anunţat introducerea rublei ca monedă oficială şi înfiinţarea unui nou minister care să se ocupe cu integrarea noii republici, dar şi că cei care vor să viziteze zona vor avea nevoie de viză pentru Federaţia Rusă. În aprilie 2014, Parlamentul ucrainean a declarat Crimeea şi Sevastopolul ca fiind zone ocupate.
Statut - Crimea nu este recunoscută ca facând parte din Rusia de marea majoritate a statelor membre ONU. La Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, din luna martie, singurele unsprezece state care s-au opus rezoluţiei de invalidare a referendumului şi menţinere a integrităţii teritoriale a Ucrainei au fost Rusia, Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Venezuela şi Zimbabwe, în timp ce o sută de state au votat pentru.
Citeşte şi:
Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor
Citeşte şi:
Crimeea inaugurează o linie feroviară Simferopol-Moscova, care ocoleşte teritoriul Ucrainei
Citeşte şi:
Motivul pentru care Vladimir Putin a anexat Crimeea: Rusia nu putea permite ca Peninsula să devină parte a NATO
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu