joi, 18 aprilie 2013

Fabrica Ursus din Cluj cu o istorie de 135 de ani este demolată. Cum a ajuns la final povestea uneia dintre cele mai vechi fabrici de bere din România

astăzi, 00:07 Autori: Laurentiu Cotu , Ioana David
Fosta fabrică de bere Ursus, unul dintre simbolurile Clujului, cu o istorie de 135 de ani, este transformată în aceste zile de către proprietari, compania Ursus Breweries, filiala locală a produ­cătorului sud-african de bere SAB Miller, într-un imens morman de moloz.
Ursus, brand care înainte de criză avea vânzări anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adică 10% din piaţa de bere, majoritatea producţiei provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns să fie produs acum la Timişoara, Braşov şi Buzău la 500 km de Cluj.
România are acum numai 20 de fabrici, după ce în 1994 avea 125 de centre de pro­ducţie. Închideri au fost atât în primii ani după Revoluţie, dar şi în ultima perioadă. Datele recente arată că 2010 a fost cel mai nefast an, când liniile de producţie s-au oprit la Haţeg (fabrică deţinută de Heineken), Blaj (fabrică deţinută de Bergenbier) şi la Cluj (fabrică deţinută de Ursus).
România devine în aceste condiţii sin­gura ţară din regiune în care numărul fa­bricilor de bere este în scădere. Cu toate acestea, producţia şi consumul s-au dublat faţă de 1999. Vânzările la PET au trecut de 52% din volumul total vândut. 99% din vân­zările de bere provin din producţia in­ternă, exporturile şi importurile fiind nesemni­ficative. Totodată industria de bere rămâne una foarte competitivă.
Ce se întâmplă la Cluj
Demolarea clădirilor unde a funcţionat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România a fost demarată încă de la începutul lunii trecute, în condiţiile în care Ursus Breweries a primit undă verde de la Primăria Cluj-Napoca.
În prezent, accesul în zonă este interzis, iar platforma Ursus este împrejmuită cu panouri mari, înfăşurate cu plasă, care limitează vizibilitatea în interior, totul desfăşurându-se cu discreţie maximă. Doar camioanele încărcate cu moloz care ies pe poarta fostei fabrici de bere lasă locul unei priviri rapide spre şantierul din interiorul curţii.             
Decăderea, şi pe urmă moartea acestui simbol al Clujului, a venit în luna noiembrie 2010, când Ursus a închis fabrica din Cluj, unitate care, potrivit companiei, avea costuri mari de operare.
Anterior, grupul închisese şi centrul de producţie de la Azuga, peste 300 de oameni fiind afectaţi în total de aceste măsuri de reorganizare. În prezent, Ursus Breweries a obţinut şi autorizaţia de demolare a  corpurilor interioare ale fostei fabrici de la Cluj. 
„Dezafectarea producţiei industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locaţiei fabricii. Fiind o unitate de producţie în interiorul oraşului, aceasta avea oportunităţi limitate de dezvoltare şi costuri de operare mai mari, dificil de susţinut în contextul scăderii pieţei de bere din România din acel moment. Construcţiile industriale care sunt în curs de dezafectare ocupă un spaţiu în interiorul oraşului, spaţiu care poate fi folosit mai eficient. Clădirile necesitau întreţinere şi supraveghere pentru a le asigura securitatea şi siguranţa, generând riscuri şi costuri care nu se justifică. Credem că este atât în interesul companiei, cât şi în cel al Clujului şi al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinaţie generatoare de activitate şi locuri de muncă“, a spus Diana Klusch, corporate affairs director al Ursus Breweries.
Ea a precizat că la momentul închiderii fabricii consumul era pe un trend descrescător şi nu se punea problema mutării producţiei.
Reprezentanţii Primăriei Cluj au spus că lucrările de dezafectare se ridică la peste 8,7 mil. lei (circa 2 mil. euro), fiind executate de compania clujeană SMZ Impex SRL. Com­pania apare pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice cu o cifră de afaceri în 2011 de peste 2 mil. lei (480.000 de euro) şi cu un număr mediu de 14 angajaţi. Pe site-ul SMZ Impex, com­pania are în portofoliu mai multe lucrări de demolare a unor supermarketuri din Mediaş, Oradea sau Zalău.
„Compania Ursus Breweries a solicitat autorizaţia de desfiinţare a construcţiilor de pe platforma Ursus din Cluj-Napoca la începutul acestui an, în luna ianuarie, iar noi nu am avut cum să ne opunem şi să nu o eliberăm. Clădirile de acolo sunt bunul companiei, iar Ursus a luat decizia să le demoleze“, a spus Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
În urma lucrărilor de demolare Ursus Breweries rămâne la Cluj cu un teren, pe o suprafaţă de circa 1 hectar, pe care l-ar putea vinde sau dezvolta aici un proiect imobiliar. Potrivit imobiliare.ro, un metru pătrat de teren într-o zonă semicentrală din Cluj-Napoca, unde de altfel este poziţionat şi terenul celor de la Ursus Breweries, se vinde cu 400 de euro mp. Astfel, la un simplu calcul, dacă Ursus Breweries se decide să vândă terenul fostei fabrici de bere, preţul ar ajunge undeva la aproximativ 4 mil. euro.

 
„Apa de Buzău nu e totuna cu apa de Cluj“
În prezent, pe platforma fostei fabrici de bere Ursus din Cluj-Napoca funcţionează o mini-berărie, cu bar şi restaurant, inaugurată de Ursus Breweries în anul 2011, în urma unei investiţii de aproximativ 1 mil. euro.
Astfel, cu trei sortimente de bere produse doar pentru piaţa locală din Cluj, compania a încercat să potolească „setea“ clujenilor, aprinsă la aflarea veştii că vestita fabrică Ursus din oraş nu va mai produce niciodată. Chiar dacă au trecut aproape trei ani de când Ursus a luat acestă decizie, focul a ars mocnit, iar acum, când şi ultima speranţă că producţia va mai putea fi reluată vreodată s-a năruit, clujenii sunt din nou revoltaţi.
„Unul din simbolurile Clujului este pe punctul de a «deceda» definitiv, după ce de mai bine de 2 ani este în «moarte clinică». Iar noi stăm şi ne uităm pasiv cum se distruge unul dintre simbolurile Clujului, la fel ca şi în cazul fabricilor Feleacul sau Someşul“, spune Horaţiu H., în vârstă de 28 de ani, din Cluj-Napoca.
Un fost angajat al fabricii vorbeşte despre calitatea apei folosită la fabricarea berii, diferită de cea folosită în alte locaţii ale grupului.
„Apa folosită în fabricarea berii de la Cluj nu avea nevoie de tratare suplimentară pentru a o aduce la parametrii corespunzatori şi pentru a obţine o bere de calitate. Singurul procedeu fo­losit era eliminarea conţinutului de clor din apă cu ajutorul filtrelor cu cărbune. În schimb, la Buzău există staţie de tratare a apei în incinta fabricii pentru a o aduce la parametri de cali­tate, deoarece apa de Buzău are duritate foarte mare, este sărată. Doar bazându-ne pe acest aspect, calitatea berii Ursus produsă la Cluj era peste cea produsă la Buzău“, a spus unul dintre foştii angajaţi ai fabricii Ursus de la Cluj.
Reprezentanţii Ursus Breweries spun că dotările actuale din fabrici permit obţinerea aceluiaşi gust indiferent de apa folosită sau locul de fabricaţie şi că doar la începuturile acestei industrii locul de provenienţă al apei era important. Iar în industria berii, esenţa meseriei este ca berea să aibă acelaşi gust indiferent de locul unde este produsă.
Reprezentanţii Ursus au mai spus că vor să facă un muzeu al berii în această locaţie şi că există loc suficient, dar că actuala construcţie era mult prea mare pentru un astfel de muzeu.
Oamenii de afaceri din Cluj sunt de părere că aceste contrucţii ar fi trebuit să fie păstrate şi transformate într-un muzeu al berii.
„Construcţiile aflate pe platforma Ursus erau cele originale, cu o încărcătură istorică enormă, iar Ursus trebuia să păstreze aceste clădiri şi să le transforme într-un muzeu al berii. Am vizitat muzeul situat lângă fabrica de bere Pilsen din Cehia şi am rămas impresionat de câţi turişti merg în acest loc, muzeul fiind introdus într-un circuit turistic. Cred că Ursus nu a optat pentru acestă variantă din cauza costurilor de transformare, întreţinere şi valo­rificare a unui astfel de muzeu al berii. Şi-au văzut interesele strict economice. Dacă Pilsen este un brand aşa de celebru, de ce nu putea şi Ursus să fie la fel, cel puţin pe plan local?  Se pare că în momentul de faţă este târziu să ne mai punem asemenea întrebări“, a declarat pentru ZF Transilvania Radu Morariu, unul dintre proprietarii agenţiei de turism clujene Eximtur.
 
Ce spune APNC despre faptul că pe eticheta berii Ursus apare numele Cluj, în condiţiile în care berea nu mai este produsă la Cluj
Eticheta respectă legislaţia conf. HG 106/2002 actualizată (art. g). Este vorba despre o marcă înregistrată şi o reţetă care provine din Cluj 1878. (se observă simbolul  pentru trade mark).
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană.
 
Istoria fabricii Ursus din Cluj
Fabrica Ursus din Cluj a fost înfiinţată în anul 1878, fiind de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară. Asta până în anul 2010, când proprietarii au decis oprirea producţiei de la Cluj şi transferarea liniilor tehnologice la Buzău şi Timişoara.
Între anii 1909-1912 s-au construit clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţele, secţiile de umplere a sticlelor şi butoaielor, clădirile secţiei de maşini şi ale celei de fierbere, precum şi birouri sau locuinţe. După modernizare, fabrica de bere a funcţionat sub denumirea „Fabrica de bere Czell”, după numele ultimului proprietar Czell Friedrich. La acel moment, în clădirea din Cluj se producea numai bere, iar malţul venea de la concernul „Dr. Wilhelm Czell” din Braşov, din care făcea parte şi fabrica.
În anul 1927 a fost înfiinţată firma „Ursus” Fabrica de Bere SA, iar fabrica şi-a început activitatea sub acest nume din luna ianuarie 1928. Un an mai târziu, concernul „Dr. Wilhelm Czell” vinde acţiunile sale către fabrica de bere din Turda, iar utilajele acestei fabrici sunt mutate la Cluj, mărind astfel capacitatea de producţie.  Ursus demarează astfel producţia de bere blondă (albă) specială Ursus şi Gloria, o bere neagră din malţ dublu. Acestea erau vândute însă numai în localul Ursus din centrul oraşului. Pentru o perioadă, în incinta fabricii de bere Ursus din Cluj a fost înfiinţată şi o secţie de lichioruri şi vinuri, însă din anul 1941 s-a revenit la producţia de bere mărită. În 1948, Fabrica de Bere Ursus şi secţia din Turda sunt naţionalizate, iar fabrica îşi schimbă numele în Întreprinderea „Înainte”. Din 1951, în componenţa sa intră fabrica de spirt şi oţet Clujeanul, fabrica de spirt Gherla şi secţiile de malţ din Turda şi Bistriţa. În anul 1958, la Cluj începe fabricarea primei beri pasteurizate din România. 
După Revoluţie, Ursus a fost prima companie privatizată prin ofertă publică din România. Începând cu anul 1993, s-a produs prima bere după reţeta Pils, Ursus Pils, urmată în anul 1994 de Ursus Premium Pils, o bere care viza segmentul superior al pieţei, fiind totodată prima bere românească ce avea denumirea de „Premium”. Din anul 1994, Ursus începe distribuţia berii către zonele învecinate Clujului, dar şi în Bucureşti şi Constanţa. Din păcate, istoria acestui simbol al Clujului se termină în anul 2010, când compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere SABMiller, a decis închiderea fabricii Ursus de la Cluj.
 
 
Ce au răspuns reprezentanţii Ursus la întrebările ZF:
De ce aţi luat decizia să demolaţi fosta fabrică Ursus de la Cluj?
Dezafectarea producţiei industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locaţiei fabricii. Fiind o unitate de producţie în interiorul oraşului, aceasta avea oportunităţi limitate de dezvoltare şi costuri de operare mai mari, dificil de susţinut în contextul scăderii pieţei de bere din România din acel moment. Construcţiile industriale care sunt în curs de dezafectare ocupă un spaţiu în interiorul oraşului, spaţiu care poate fi folosit mai eficient. Clădirile necesitau întreţinere şi supraveghere pentru a le asigura securitatea şi siguranţa, generând riscuri şi costuri care nu se justifică. Credem că este atât în interesul companiei, cât şi în cel al Clujului şi al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinaţie generatoare de activitate şi locuri de muncă.
Câţi oameni au fost afectaţi de decizia Ursus de a închide fabrica de la Cluj?
Aproximativ 150 de angajaţi, care la momentul închiderii producţiei industriale au primit pachete compensatorii şi sprijin pentru reorientarea profesională.
Cât costă să transporţi o sticlă de bere de la Braşov la Cluj?
Costurile de transport nu sunt aşa mari pentru distanţe ca acestea (Braşov – Buzău – n. red.). Costurile cu transportul devin semnificative pe distanţe de mii de kilometri, de aceea berea se produce local, nu se importă.
Ce alte fabrici din grupul SABMiller au mai fost demolate?
În ultima vreme au mai fost fabrici închise. În Cluj este singurul loc unde s-a deschis o miniberărie.
De ce nu s-a făcut un muzeu?
Vrem să facem un muzeu şi în miniberărie şi în clădirile rămase, dar nu se poate face un muzeu pe toată suprafaţa de un hectar.
De ce pe ambalajul berii Ursus scrie Cluj?
Etichetarea respectă normele la nivel european. Noi nu pretindem că berea este produsă la Cluj. Este o practică în industria berii (ca pe ambalaje să apară locul unde a fost produsă prima dată şi anul când a fost produsă prima dată - n. red.).
Berea nu are alt gust dacă este produsă cu altă apă?
Meseria de berar nu este ca aceea de vinar. Berea trebuie să-şi păstreze gustul indiferent de hamei sau de apă. Provocarea în această industrie este să faci tot timpul acelaşi produs. Tehnologia actuală permite obţinerea aceluiaşi gust indiferent de apa folosită.
Unde se exportă Ursus?
Ursus nu se exportă. Brandul este înregistrat şi vândut doar în România.
Când aţi început demolarea şi cât va dura?
Lucrările de dezafectare au început în luna martie şi estimăm că vor dura aproximativ 2 luni. Şantierul funcţionează doar pe timpul zilei şi luăm măsuri de minimizare a disconfortului locuitorilor din apropierea fabricii.     
Ce planuri aveţi în legătură cu terenul?
În prezent, investigăm cele mai bune oportunităţi de valorificare a terenului, care să sprijine şi interesul locuitorilor oraşului, fără a avea încă soluţii concrete.

 
 
Ce spun oamenii de afaceri clujeni despre demolarea fostei fabrici de bere Ursus
Octavian Buzoianu, manager al fabricii Ursus din Cluj în perioada de după Revoluţie
Demolarea clădirilor din incinta Ursus este un proces cât se poate de firesc şi vorbim aici de mai multe aspecte. Încă din perioada în care eram directorul fabricii Ursus se puneau probleme legate de trafic, de accesul greu la fabrică, de insuficienţa spaţiului pentru dezvoltare. Zona nu era o locaţie pentru dezvoltarea activităţii.
Pe de altă parte, ce altă fabrică mai funcţionează în zonele centrale şi semicentrale ale oraşului, oricum, dacă se opta pentru continuarea producţiei, trebuia găsită o nouă locaţie, în afara Clujului. Tot ceea ce se demolează în prezent sunt construcţii realizate în anii ’70, când odată cu industrializarea ţării s-a decis dublarea producţiei de bere în fabrica de la Cluj, de la 200.000 de hectolitri la 400.000 de hectolitri. Nu se demolează construcţii care să aibă legătură cu istoria Ursus. Nu există intenţia din partea Ursus Breweries de a pierde legătura cu Clujul.
Perioada cea mai prolifică din viaţa mea a fost legată de Ursus, de-a lungul timpului când eram angajatul fabricii de bere din Cluj. Sentimental suntem legaţi de istoria pe care Ursus a scris-o la Cluj, amărăciunea o am şi eu, însă dacă gândim în termeni economici acest procedeu parcurs de Ursus Breweries se justifică. Posibilitatea dezvoltării în viitor a unei alte fabrici de bere la Cluj este redusă, în prezent structurile de producţie din ţară sunt aşezate strategic din punct de vedere al infrastructurii şi al costurilor, iar zona Cluj nu este fezabilă tocmai din aceste considerente.
Sorin Dan, proprietarul hotelului de patru stele City Plaza
Locaţia este într-o zonă semicentrală, iar producţia fiind relocată de ceva timp, trebuia găsită o cale de valorificare a clădirilor existente. Ursus a optat pentru demolare, deşi putea să facă acolo un muzeu al berii, pe modelul celor din marile oraşe europene.
În Dublin, de exemplu, unde este muzeul berii Guinness se face în continuare şi producţie, muzeul fiind vizitat de foarte mulţi turişti. Probabil, când Ursus a optat pentru închiderea fabricii de bere din Cluj nu a luat în considerare varianta transformării acesteia într-un muzeu, aspect care ar fi implicat alte costuri. Ursus a fost cumpărată de o multinaţională pentru care nu a contat aşa de mult o marcă locală. Ne doare când dispare un brand, însă asta înseamnă globalizarea.
Radu Morariu, unul dintre proprietarii agenţiei de turism clujeană Eximtur
Construcţiile aflate pe platforma Ursus erau cele originale, cu o încărcătură istorică enormă, iar Ursus trebuia să păstreze aceste clădiri şi să le transforme într-un muzeu al berii. Am vizitat muzeul situat lângă fabrica de bere Pilsen din Cehia şi am rămas impresionat de câţi turişti merg în acest loc, muzeul fiind introdus într-un circuit turistic.
Cred că Ursus nu a optat pentru această variantă din cauza costurilor de transformare, întreţinere şi valorificare a unui astfel de muzeu al berii. Şi-au văzut interesele strict economice. Dacă Pilsen este un brand aşa de celebru, de ce nu putea şi Ursus să fie la fel, cel puţin pe plan local?  Se pare că în momentul de faţă este târziu să ne mai punem asemenea întrebări.
Peter Pal, unul dintre acţionarii grupului EnergoBit
Dacă clădirea nu era protejată de dreptul patrimonial şi fiind o proprietate privată, proprietarul poate să facă ce doreşte cu ea.
Pe de altă parte, Clujul are nevoie de spaţii culturale, aş fi optat pentru reconversia acestei clădiri într-o utilitate publică. De altfel, se puteau găsi mai multe soluţii care să vină în folosul clujenilor.
Dan Paucean, fost director al fabricii de bere Ursus din Cluj
Nu am nicio părere referitoare la demolarea fostei fabrici de bere din Cluj şi nu sunt autorizat să vorbesc în prezent despre acest subiect.
Fabrica Ursus din Cluj a fost înfiinţată în anul 1878, fiind de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară. Asta până în anul 2010, când proprietarii au decis oprirea producţiei de la Cluj şi transferarea liniilor tehnologice la Buzău şi Timişoara.
După Revoluţie, Ursus a fost prima companie privatizată prin ofertă publică din România. Începând cu anul 1993, s-a produs prima bere după reţeta Pils, Ursus Pils, urmată în anul 1994 de Ursus Premium Pils, o bere care viza segmentul superior al pieţei, fiind totodată prima bere românească ce avea denumirea de „Premium”.
Demolarea clădirilor unde a funcţionat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România a fost demarată încă de la începutul lunii trecute, în condiţiile în care Ursus Breweries a primit undă verde de la Primăria Cluj-Napoca.
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu