Numai că roboţii nu pot gândi şi puşi în faţa unor situaţii complexe, nu pot reacţiona, deoarece un robot nu poate deosebi , de pildă, un soldat înarmat de un copil care are în mână un pistol de jucărie, se arată în studiul
“Împotriva roboţilor asasini”, elaborat de Human Rights Watch (HRW) şi Facultatea de drept a Universităţii Harvard, publicat în revista “Foreign Policy”.
 
“Imaginaţi-vă o mamă care-şi urmăreşte copilul care se joacă cu un pistol de jucărie, iar în satul lor se începe o acţiune militară. Mama fuge înnebunită după copil. 
 
Un militar şi-ar da seama că este vorba de un joc, dar un robot se află în imposibilitate de a face diferenţa, el ar sesiza numai figurile, arma şi mişcarea bruscă. Un militar nu are deschide focul, dar un robot ar împuşca şi mama şi copilul”, se arată în articolul amintit. 
 
Studiul HRW este primul care se ocupă de roboţii de luptă şi care lansează un apel statelor deţinătoare de astfel de sisteme de armament să renunţe la dezvoltarea lor în continuare deoarece în viitor vor reprezenta un pericol serios pentru populaţia civilă.
 
Către o mai mare autonomie
 
La ora actuală, armatele mai multor state - SUA, China, India, Israel, Coreea de sud şi Marea Britanie – dispun de arme automatizate. Există trei categorii de astfel de arme: cea care poate alege şi ataca  ţintele numai pe baza comenzilor umane,  altele  în care omul controlează funcţionarea acestor tipuri de armament iar în cea de a treia categorie se găsesc cele care selectează şi distrug ţintele fără intervenţia omului, adică sunt autonome. Deocamdată nu există roboţi complet automatizaţi numai proiecte, dar tendinţa se îndreaptă către această direcţie.
 
Foto
Războaiele viitorului, purtate de roboţi
Robotul grănicer SGR-1
 
Robotul grănicer SGR-1 a fost dezvoltat de  Samsung în Coreea de sud, a costat 200.000 de dolari şi a fost amplasat în zona demilitarizată dintre cele două Corei. Efectuează operaţiuni de cercetare şi este înzestrat cu senzor de măsurare calorică de şi mişcare. Dacă sesizează prezenţa unui intrus trimite un semnal unui militar de la bază care, prin intermediul robotului, poate comunica cu persoana respectivă sau poate comanda foc deoarece robotul dispune de mitralieră şi lansatoare de grenade.
 
Drone de toate mărimile
 
Armatele folosesc aceste sisteme de armament deoarece nu trebuie să trimită pe câmpul de luptă militari şi pot reacţiona mai repede la situaţii de luptă. Deocamdată, acţionarea armelor-robot este determinată de oameni, de exemplu dronele atacă numai dacă soldatul de la pupitrul de comandă acţionează arma. Dar chiar şi în aceste condiţii, armele de acest tip au provocat moartea a sute de civili nevinovaţi. 
 
Potrivit “Wahington Post”, armata americană a folosit o dronă acum 10 ani pentru a omorî un lider terorist. De-atunci aceste avioane robot au participat la  aproximativ 400 de acţiuni.  Potrivit unei organizaţii internaţionale a ziariştilor, în urma intervenţiei dronelor americane în Pakistan, Yemen şi Somalia şi-au pierdut viaţa aproximativ 4.500 de personae dintre care 1.100 de civili şi 230 de copii. 
 
Un alt tip de dronă americană este MQ 90 Reaper, o variantă dezvoltată a Predator-ului. Poate fi ultilizată pentru zboruri de recunoaştere dar poate fi înzestrată cu bombe şi cu rachete de tip Hellfire. Are o perioadă de zbor autonom de 14 ore cu o rază de acţiune de 6000 de km.,. este supravegheată în permanenţă de un operator iar declanşarea armelor poate fi realizată de un pilot care se află la baza terestră. 
 
Potrivit ”Foreign Policy”,  pentru menţinerea în aer a  dronei Predator este nevoie de 168 de personae, pe când pentru avionul de vânătoare F-16, numai 100. Dar preţul de producţie al dronelor este cu aproximativ 40 de milioane de dolari. mai mic decât al un avion de vânătoare. 
 
Potrivit raportului HRW, guvernul american cheltuieşte anual şase miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi utilarea roboţilor militari, tendinţa fiind dezvoltarea independenţei lor faţă de factorul uman. Inteligenţa artificială ar face posibilă luarea de decizii de luptă ale sistemului, fără intervenţia omulu, se arată în raport. 
 
Nächstbereichschutzsystem Mantis, tunul automat
 
Germania a dezvoltat un sistem de apărare cu rază medie de acţiune, folosit la bazele din Afganistan. Denumit Nächstbereichschutzsystem Mantis, sesizează automat şi lansează după 4.5 secunde obuzele cu un tun de 35 mm., dacă semnalează vreo mişcare adversă. Este supravegheat de un operator dar care nu poate opri lansarea automată a unor atacuri. Marea Britanie se preocupă de asemenea de roboţii militari dar mai întâi vrea să elucideze aspectele juridice şi morale ale acestui sistem de armament.
 
Jeepul Guardium păzeşte graniţa din Gaza
 
Armata israeliană dispune de mai multe tipuri de arme-robot, de pildă jeepul Guardium, care păzeşte graniţa cu Gaza, comandat de la o bază dar care poate străbate itinerarii dinainte programate. Are senzori şi camare de luat vederi şi, în situaţii critice, poate reacţiona cu o forţă letală. Se pare că are capacitatea de a ţine pe loc duşmanul până la sosirea armatelor. Armata mai dispune şi de alţi roboţi militari.
 
Deoarece le lipseşte discernământul caracteristic omului, potrivit raportului HRW, dezvoltarea armelor-robot reprezintă un pericol foarte serios deoarece poate afecta  populaţia civilă. Roboţii nu pot face diferenţa între militarii inamici şi populaţia civilă dacă nu există anumte caracteristici fizice, de pildă uniforma. În plus, teroriştii pot induce în eroare robţii acunzându-şi pur şi simplu armele.
 
Eva Galambos
sursa; adevarul.ro