Cum plătesc pacienţii frauda din Sănătate
23 august 2012, 21:45 |
Autor: 985 afişări
|
Ministerul Sănătăţii şi-a propus să
elimine raportările false ale medicilor cu bani proveniţi din
buzunarele pacienţilor, prin coplată şi un sistem informatic costisitor.
Proiectul de Lege privind reforma în Sănătate este
făcut pe genunchi, iar acest lucru este dovedit de explicaţiile
oficialilor din Ministerul Sănătăţii. Atât societatea civilă, cât şi
alte instituţii ale statului au reclamat câteva prevederi legislative,
iar primele reacţii oferite ca răspuns de cei care au elaborat legea au
vizat ilegalităţile din sistem, făcute de partea medicală, nicidecum
îmbunătăţirea actului medical sau beneficiile pacienţilor. De ce trebuie ca pacientul să suporte ilegalităţile făcute de personalul medical? Nu există un răspuns la această întrebare, însă există multe exemple care dovedesc că acest lucru se întâmplă:
1. Coplata. Românii plătesc asigurări de sănătate, dar bani tot nu sunt pentru pacienţii. În speranţa rezolvării acestei probleme, Ministerul Sănătăţii s-a gândit la o soluţie care împovărează tot pacientul. Noul proiect de Lege stipulează introducerea coplăţii. Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, susţine că introducerea acestei măsuri va avea multe beneficii şi va eficientiza sistemul medical, însă la o analiză mai atentă nu se evidenţiază deloc acest lucru.
„Coplata se va plăti pentru toate serviciile medicale, inclusiv pentru cele de bază. Această prevedere are ca scop limitarea excesului nejustificat de servicii din partea pacienţilor, dar şi de a limita riscul unor raportări false. În acest context, medicii se vor gândi de două ori înainte să treacă pe foaie două internări în loc de una pentru că vor trebui să o plătească din buzunar, pentru că pacientul va plăti doar o dată", a declarat ministrul. De ce trebuie să plătesc eu, pacientul, pentru că unii medici fac raportări false sau alţi români merg mai des la medic decât au nevoie? Legea nu reglementează acest aspect. Mai mult, la o simplă comparaţie, se va observa că românii nu fac exces de servicii medicale în comparaţie cu cei din Uniunea Europeană.
„Singurul motiv pentru care se doreşte introducerea coplăţii este lipsa banilor din sistem. Românii plătesc masiv tratamentele prescrise de medic din 2010, pentru că genericul decontat nu se găseşte şi trebuie să folosească altul. De exemplu, în oncologie, un pacient plăteşte de la 150 de lei până la 3.900 de lei pe lună pentru tratament", a declarat pentru „Adevărul" Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Acesta se arată de-a dreptul indignat de întrebarea „Fac românii exces de servicii medicale?". „Ce exces de servicii medicale? Consumul de medicamente în România este de 10-12%. Suntem ultima ţară din Europa la tratamente. Conform unei statistici a Cegedim, 500.000 de români au renunţat la tratament", subliniază Irimia. Pentru moment, introducerea coplăţii a fost amânată.
2. Coasiguraţii. O altă măsură care afectează românii este plata contribuţiilor pentru coasiguraţi. Această măsură scoate din atribuţiile statului o parte dintre aceste plăţi. Mai exact, românii cu venituri mai mari decât două salarii minime brute pe ţară vor trebui să plătească, pentru persoanele fără venituri aflate în întreţinere, contribuţia de asigurări obligatorii de sănătate, măsură care ar suplimenta cu aproximativ 736 de milioane de euro bugetul Sănătăţii. „Cei cu salarii mai mari decât două salarii minime pe economie vor trebui să plătească pentru fiecare coasigurat o cotă de contribuţie de aproximativ 38 de lei.
Dacă salariul este sub plafonul de 1.400 de lei, atunci plăteşte statul contribuţia", detaliază Călin Alexandru, directorul Direcţiei de asistenţă socială medicală şi politici de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Unul dintre scopurile acestei măsuri este de a scoate la iveală salariile reale ale angajaţilor. Aceasta socoteală nu trebuie ţinută de Ministerul Muncii? Nici la această întrebare oficialii MS nu au avut răspuns.
3. SIUI. Sistemul informatic a „crăpat" la numai o lună de la inaugurare. În timp, medici s-au plâns că au probleme cu introducerea datelor, iar românii spun că sistemul nu-i recunoaşte ca asiguraţi deşi ei plătesc asigurări. În schimb, alţii, care nu plătesc nimic au statut de asigurat. O echipă de auditorii susţine că SIUI a fost prost conceput şi executat, iar bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu peste 1,4 milioane de euro. Aceşti bani nu sunt plătiţi tot de români? „Faci un sistem de sute de milioane şi nu poţi să ai control în sănătate?
SIUI este dovada că s-au aruncat pe fereastră sume exorbitante - 120 de milioane de euro. Banii din PIB alocaţi Sănătăţii nu sunt tot de la români? Ba da. Statul a alocat efectiv sub 1% din cei 3% care au revenit Sănătăţii. Atunci când statul va aloca minimum 6% din PIB, atunci lucrurile se vor pune pe făgaş normal", mai spune Cezar Irimia.
4. Vaccinarea copiilor. Nu va mai fi făcută de medicii şcolari, ci de cei de familie. Măsura a fost luată în speranţă că vaccinarea se va apropia de 100%, deci medicii îşi vor face treaba, însă părinţii spun că o deplasare la medicul de familie costă timp şi bani, iar rata de vaccinarea ar putea chiar scădea.
5. Asigurarea pentru riscul major. Oficialii MS susţin că este mai bine să fim asiguraţi pentru boli costisitoare, cum ar fi cele cronice sau cancer, nu pentru cele uşoare, de tipul răcelilor sau gripelor. Astfel, statul nu va mai plăti medicamente ieftine - care costă în jur de 10 lei -, care, pretind ei, ar putea fi cumpărate fără probleme de oameni. „După ce au tăiat din pensii, din salarii, România nu este într-un context în care oamenii să poată plăti asigurări pentru riscul major. Cel mai bine ar fi să le desfiinţeze pe cele obligatorii şi să lase românii să aleagă. De unde bani pentru asigurări, când abia ne plătim medicamentele", se plânge Cezar Irimia.
"Cel mai bine ar fi să desfiinţeze asigurările obligatorii, iar românii să aleagă unde merg să se trateze.
Cezar Irimia
preşedinte Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer
Bâlbâială cu cardul
Ministerul Sănătăţii a anunţat de mai bine de un an că românii vor fi obligaţi să aibă card de sănătate. Sub pretextul că aşa va exista o monitorizare mai atentă, oficialii MS nu au avut o strategie clară privind cine va plăti producerea acestor carduri. Dacă, iniţial, costurile (doi euro pentru un card) trebuiau suportate de către asiguraţi, în urma mai multor critici, s-a ajuns ca banii să vină de la bugetul de stat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu