SURPRIZĂ! Horthystul Nyiro Jozsef este în Transilvania din 1991. EXCLUSIV
Foto Adrian Popescu
Până la scandalul
politico-diplomatic iscat de acţiunea Parlamentului de la Budapesta de
reînhumare la Odorheiu Secuiesc a osemintelor ideologului fascist Nyiro
Jozsef, unul dintre cei mai zeloşi şi agresivi propagandişti ai
regimului horthysto-szalasist din Ungaria, puţini erau românii care
ştiau cine fusese acesta. Lucru valabil în bună măsură şi pentru etnicii
maghiari, ca să nu mai vorbim de cei aparţinând celorlalte minorităţi.
Ceea ce ştiu însă şi mai puţini este că, de ani de zile, o serie de
şcoli şi străzi din România poartă numele proaspăt "descoperitului"
Nyiro Jozsef, care este omagiat în plus şi de câteva monumente şi case
mai mult sau mai puţin memoriale. Până când ele vor fi "listate" şi de
autorităţi, conform dispoziţiei premierului Ponta - rămasă deocamdată în
"stand by" pe motiv de alegeri - gândul
vă prezintă inventarul lor integral, completat cu cel al lui Wass
Albert, bun prieten al lui Nyiro, condamnat la moarte în contumacie în
1946 pentru uciderea a 14 români din localităţile clujene Sucutard şi
Mureşenii de Câmpie, în 22-23 septembrie 1940.
Harghita: şcoli "Nyiro Jozsef" în comunele Frumoasa şi Satu Mare
Şcoala Nyiro Jozsef din Frumoasa (jud. Harghita). Sursa foto Adrian Popescu
Localităţile care au şcoli care poartă numele Nyiro Jozsef sunt
Frumoasa şi Satu Mare, ambele din judeţul Harghita, prima şcoală fiind
botezată astfel în 1991, iar cea de-a doua în 1996. "Numele s-a dat în
1991, dar nu ştiu de ce, pentru că Nyiro n-a avut nici o legătură cu
comuna noastră. Din câte ţin eu minte, iniţiativa a fost a directoarei
de atunci a şcolii, d-na Biro Luiza, care e acum în pensie, ea a obţinut
aprobare de la Inspectoratul Şcolar şi de la Ministerul Învăţământului,
că pe atunci şcolile nu aparţineau de autorităţile locale, ea s-a
ocupat şi de confecţionarea şi punerea plăcii de bronz cu efigia şi
numele lui Nyiro pe clădire. De aia noi n-avem, la primărie niciun
document despre treaba asta, hotărâre de Consiliu local sau altceva, că
pe-atunci nici nu exista Consiliul local, asta e tot ce putem să-i
spunem şi doamnei prefect, dacă ne întreabă, dar deocamdată n-a
făcut-o", ne lămureşte primarul Ferenc Tibor.
Şcolile Nyiro Jozsef din Frumoasa şi Satu Mare (tot jud. Harghita). Sursa foto Adrian Popescu
Şi în comuna Satu Mare, şcoala a fost botezată "Nyiro Jozsef" acum
mai bine de 15 ani. Mai exact, din 1996, când localitatea era doar un
sat aparţinând comunei Brădeşti, a devenit comună abia în 2004. "Părerea
mea este că nu merita să se facă lucrul ăsta, pentru că n-a fost vreo
mare personalitate pentru comuna noastră. Din câte ştiu de la alţii - că
pe vremea aia aveam doar 13 ani - iniţiativa a fost a unei asociaţii de
aici de la noi, care a pus motivul că a scris câteva rânduri despre
satul nostru într-o carte de-a lui, nu ştiu cum se numeşte, că n-am
citit", spune primarul David Lajos. Şi adaugă: "De la prefectură n-am
primit încă nici o cerere, am văzut numai la ziar că doamna prefect a
zis că o să verifice toate documentele de la primării. Dacă ne cere, nu
ştiu ce o să-i putem da, că eu nu ştiu să existe vreo hotărâre de
Consiliu local pentru asta, dar poate că mă înşel, o să căutăm în
arhivă".
Stradă, busturi, case-monument şi plăci memoriale
Pe lângă şcolile amintite, de numele Nyiro Jozsef mai "beneficiază" o
stradă, o casă monument istoric şi un bust amplasat în "Parcul cu
statui" din centrul municipiului Odorheiu Secuiesc.
"Strada şi casa poartă numele acesta încă de pe vremea comuniştilor,
cam de pe când era aici Regiunea Autonomă Maghiară. Casa e cea în care a
locuit Nyiro Jozsef cu familia la Odorhei, a fost construită la
începutul secolului XX şi a fost clasificată monument cu mult înainte de
1989, atunci s-a pus pe ea şi placa de bronz cu numele scriitorului,
acum se află în proprietatea privată a municipiului. Iar bustul a fost
amplasat în primăvara lui 2004, cu autorizaţie de construire şi cu
avizul Direcţiei Monumentelor Istorice Hargita, nu mai era necesară şi o
hotărâre de Consiliu local, totul a fost perfect legal, dovadă că
nimeni n-a atacat până acum în instanţă autorizaţia", detaliază Tikosi
Laszlo, directorul tehnic al Primăriei Odorheiu Secuiesc.
"Iniţiativa construirii <Parcului cu statui> a fost a mea, ca
primar pe vremea aceea, totul a fost perfect legal, toate autorizaţiile,
aprobările şi avizele în perfectă regulă, dovadă că am câştigat şi în
instanţă, când prefectul de atunci, Mircea Duşa, a atacat în contencios
autorizaţia de construire", ne asigură la rândul său fostul primar
Szasz Jeno, lăsând însă fără răspuns întrebarea dacă există în acest
sens şi o hotărâre de Consiliu local. Şi nu întâmplător: o asemenea
hotărâre nu există, întrucât la vremea respectivă Consiliul local era
dizolvat, edilul preluând în "competenţa" sa toate deciziile privind
administrarea municipiului.
Apoi Szasz Jeno răbufneşte: "De Nyiro Jozsef
nu se poate lega nimeni! Da, a fost horthyst, dar pe vremea aceea toţi
maghiarii erau horthyşti! Dar nimic mai mult, nici fascist, nici
antisemit, nici antiromân şi nici condamnat pentru vreo crimă de război.
Ba dimpotrivă, dovadă că o carte de-a lui, în care descrie convieţuirea
interetnică din Ardeal, a maghiarilor, saşilor şi românilor, a fost
lăudată şi premiată chiar şi de mai multe cercuri literare din Israel".
Casa şi placa memorială Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc. Sursa foto Adrian Popescu
Un bust din marmură şi o casă cu o placă memorială "Nyiro Jozsef" se
află şi în localitatea Jimbor (Zsombor în limba maghiară, n.red.), satul
natal al acestuia, care aparţine comunei braşovene Homorod. "Bustul a
fost amplasat în 2004 în faţa Bisericii Evanghelice, la iniţiativa unui
fiu al satului, Fulop Karoly, care locuieşte la Braşov şi e nu ştiu ce
pe la UDMR, şi a Asociaţiei <Pro Zsombor>, cu ocazia împlinirii a
115 ani de la naşterea lui Nyiro. S-a dat pentru asta şi o hotărâre de
Consiliu local, HCL nr. 143 din 25 mai 2004, pentru că era vorba de
amplasarea statuii pE domeniul public, dar nu ştiu dacă există şi aviz
de la vreo comisie de monumente istorice. Iar casa e cea în care s-a
născut şi a locuit Nyiro până când s-a mutat la Odorhei cu mama şi
fraţii lui, după moartea tatălui, care fusese învăţător, directorul
şcolii, şi cantor la biserica de-aici din Jimbor. Casa e încă în bună
stare, dar e goală, nu e casă memorială, are doar o placă memorială la
intrare, asociaţia de care vă ziceam tot vrea s-o transforme în casă
memorială, dar până acum n-a făcut nimic concret", ne lămureşte primarul
Marcel Pelei. Apoi adaugă: "Şi mai există o placă memorială de bronz şi
pe o casă din Racoş, în care cică Nyiro ar fi locuit o vreme, dar nu
ştiu exact când".
Bustul lui Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc. Sursa foto Adrian Popescu
"Prinosuri de recunoştinţă" criminalului de război Wass Albert
Dacă apologeţii lui Nyiro Jozsef se prevalează permanent de faptul că
acesta nu a avut nimic de suferit pentru orientarea sa de dinaintea şi
din timpul celui de-al doilea război mondial, nu acelaşi lucru se poate
spune despre prietenul său Wass Albert, condamnat în contumacie la
moarte, în 1946, de Tribunalul Poporului din Cluj, pentru crime de
război.
Ceea ce nu l-a lipsit însă de "prinosurile de recunoştinţă" ale
adepţilor săi: un bust în "Parcul cu statui" din Odorheiu Secuiesc, pus
în 2004, altul în curtea Bisericii Romano-Catolice din Reghin, instalat
în 2001, şi un al treilea în parcul castelului medieval din comuna
mureşeană Brâncoveneşti, unde a fost îngropată, acum câţiva ani, şi urna
cu cenuşa acestuia, alături de mormintele câtorva scriitori maghiari
din Ardeal. Aceasta în pofida faptului că tentativele de până acum de
anulare a sentinţei de condamnare la moarte a lui Wass Albert au fost
respinse definitiv şi irevocabil de instanţele judecătoreşti: prima,
aparţinând senatorului UDMR Frunda Gyorgy, a fost respinsă în 2002 de
Procurorul General al României, cea de-a doua, iniţiată în 2006 de
Andreas Wass, unul dintre cei cinci fii ai lui Albert, a avut aceeaşi
soartă, fiind respinsă în 2008 de Curtea de Apel Cluj şi apoi de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel"
au protestat public, în mai multe rânduri, împotriva manifestărilor în
favoarea unui criminal de război antisemit şi antiromân, iar conducerea
Centrului pentru Monitorizarea şi Combatrerea Antisemitismului din
România, afiliat la Anti-Defamation League B'nai B'rith din SUA, a
avertizat că amplasarea busturilor lui Wass Albert "creează riscul
catalogării României ca o ţară antisemită".
Toate acestea n-au împiedicat însă câtuşi de puţin proslăvirea
publică a lui Wass Albert la tot felul de ocazii, cele mai cunoscute
fiind "maratoanele de lectură" din scrierile acestuia, organizate an de
an înaintea sărbătorii maghiare din 15 Martie, la care sunt mobilizaţi
sute de elevi şi studenţi din Ardeal. Mai mult, anul trecut, cu ocazia
adunării de 15 Martie de la Târgu Mureş, soţia ambasdorului Ungariei la
Bucureşti, Bajtai Erzsebet, a fost cât pe ce să provoace un incident
diplomatic: după ce a dat citire mesajului adresat "întregii maghiarimi"
de premierul ungar Orban Viktor, aceasta a încheiat cu "Să fie Ardealul
din nou cum a fost!" - primul vers al unei strofe din poemul lui Wass
Albert "Eliberarea Ardealului", strofă încheiată cu "Să-i apărăm pe
secui / De faptele odioase ale românilor!" Ulterior, ambasadorul Fuzes
Oszkar a negat categoric că soţia sa ar fi recitat din Wass Albert,
susţinând că versul cu pricina ar fi fost dintr-un poem de Petofi
Sandor, iar autorităţile române au lăsat tărăşenia baltă.
Bustul lui Wass Albert din Odorheiu Secuiesc. sursa foto ghimpele.ro
Revenind la cele trei monumente amintite închinate lui Wass Albert,
trebuie precizat că două dintre ele sunt amplasate pe proprietăţi
private şi doar unul, cel de la Odorheiu Secuiesc, pe
domeniul public. "Bustul a fost sculptat într-un bolovan, are şi o placă
de bronz cu numele lui Wass, a fost pus prin 2005 sau 2006, nu mai ştiu
exact, de unul dintre fiii lui Wass. Din câte ştiu eu, nu există nici o
hotărâre de Consiliu local sau altă aprobare, pentru că nu e pe
domeniul public, ci pe o proprietate privată. Castelul, în care
funcţionează încă un centru de recuperare pentru bolnavi neuro-psihic,
care trebuie mutat peste doi ani, cel mai târziu, a fost retrocedat acum
câţiva ani urmaşilor fostului proprietar, baronul Kemenyi Janos, care
au acceptat să mai lase să funcţioneze în el centrul până în 2014", ne-a
precizat Ordog Ferenc, primarul din Brâncoveneşti. Pe acelaşi motiv de
"pe o proprietate privată", şi amplasarea bustului din curtea Bisericii
Romano-catolice din Reghin s-a făcut tot fără nici o aprobare din partea
Consilului local. Aprobare inexistentă şi în cazul bustului din "Parcul
cu statui" din Odorheiu Secuiesc, făcut în 2004 de fostul primar Szasz
Jeno, pe baza unei simple autorizaţii de construire emise de el însuşi,
întrucât Consiliul local era dizolvat. Pentru a nu fi cineva acuzat de
proslăvirea unui criminal de război, pe placa de pe soclul bustului nu e
scris numele lui Wass Albert, ci "Secuiul rătăcitor", dar la ceremonia
cu tam-tam de la inaugurare edilului i-a scăpat că sculptura îl
înfăţişează în realitate pe acesta. Mai apoi, din pricina scandalului
iscat de o asemenea insultă la adresa memoriei victimelor criminalului
de război, liderul Partidului Civic Maghiar - care în 2005 a instituit
"Premiul Wass Albert", decernat anual "acelor persoane şi instituţii
care au contribuit cel mai mult la obţinerea autonomiei Ţinutului
Secuiesc", n. red. - a spus: "Wass Albert nu are statuie în Odorheiu
Secuiesc, eu nu ţin minte să fi recunoscut vreodată că statuia e a
lui!", susţine acum sus şi tare Szasz Jeno. Îl contrazice însă senatorul
Frunda Gyorgy care, în urmă cu trei săptămâni, declara cu subiect şi
predicat că bustul cu pricina este al lui Wass Albert.
Timp de aproape doi ani, şcoala generală din comuna harghiteană Mugeni
a purtat şi ea numele Wass Albert. "Au botezat-o aşa în 2002, dar nu
le-a mers mult, pentru că pe la sfârşitul lui 2003 sau începutul lui
2004, nu mai ţin minte exact, le-am atacat în contencios şi le-am anulat
toată documentaţia de atribuire a numelui. A fost simplu, că era clară
situaţia, Wass Albert fusese declarat criminal de război şi avea
sentinţă de condamnare la moarte", îşi aminteşte ministrul pentru
relaţia cu Parlamentul, deputatul Mircea Duşa, fost prefect de Harghita
între 2000-2004. Care adaugă: "Atunci am anulat şi toate denumirile
ungureşti de străzi şi şcoli care nu fuseseră date legal, la fel şi cu
arborarea steagurilor şi stemelor ungureşti, cât am fost eu prefect nu
s-a pus nici unul dacă nu s-au respectat la milimetru toate prevederile
legale".
Strada Nyiro Jozsef din Odorheiu Secuiesc
Ce spune legea
Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor
şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării
cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra
păcii şi omenirii prevede, la articolul 12: "Se interzice ridicarea sau
menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui,
grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate
de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii." De asemenea,
articolul 5 stipulează: "Promovarea cultului persoanelor vinovate de
săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea
ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe , prin propaganda, săvârşită
prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni
la 3 ani şi interzicerea unor drepturi." Aceeaşi sancţiune este
prevăzută, la articolul 4, şi pentru "confecţionarea, vânzarea,
răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri
fasciste, rasiste ori xenofobe".
Ce spun autorităţile
Constantin Strujan, fost prefect de Harghita, apoi subprefect din 2005 până în urmă cu o lună de zile:
"Ce pot să vă spun este că, în cazul lui Nyiro Jozsef nu s-a încălcat
nici un fel de prevedere legală, la HCL-urile (hotărârile consiliilor
locale, n. red.) respective erau şi avizele de la Cultură, unde erau
oamenii UDMR-ului, cum bine ştiţi. Chiar dacă avizul e consultativ, eu
n-aveam cum să mă bag peste ei şi să le spun că nu sunt bune, pentru că
îmi depăşeam competenţele, ei erau organul de specialitate. Din câte-mi
amintesc, un asemenea aviz a existat şi la bustul lui Wass Albert de la
Odorhei, pentru că, dacă n-ar fi fost, atacam şi desfiinţam în
contencios hotărârea de Consiliu local. Dar dacă n-aveam text de lege ca
să atac, chiar dacă Wass e condamnat pentru crime de război, ce puteam
face? Iar statuia nu se numeşte Wass Albert, ci "Secuiul pribeag", că au
fost şmecheri, dovedeşte că e Wass, că ei niciodată n-or să
recunoască!".
Augusta Cristina Urzică, actualul prefect de Harghita:
"Prefer să nu vă răspund la această întrebare! (Dacă numele lui Nyiro
Jozsef putea fi dat fără niciun impediment unei străzi său unei şcoli,
atâta vreme cât acesta nu a fost condamnat de vreo instanţă de judecată
pentru crime de război sau alte culpe.) Tot ce vă pot spune în acest
moment este că până în 2002 s-a aplicat o legislaţie, iar apoi alta, vom
verifica după alegeri, aşa cum a dispus domnul prim-ministru Ponta,
dacă s-au respectat procedurile legale şi dacă n-au existat impedimente
din partea statului. Iar dacă se va constata că nu s-a comis nici o
ilegalitate, ce putem face, vom informa ca atare cabinetul premierului
şi atât".
Mihai Mohaci, prefect de Braşov: "Aoleu,
avem şi noi de-astea cu Nyiro Jozsef? Unde dracu'? Aaa, la Jimbor şi
Homorod! Ia uite, dom'le, daţi dracu' ungurii ăştia, nu ştiam, acum
aflu de la dumneavoastră! Chiar mâine o să începem să verificăm, să
vedem ce şi cum şi dacă totul a fost făcut cum spune la lege şi după aia
vă anunţ imediat!"
Ioan Rus, ministrul Administraţiei şi Internelor:
"Nu e ceva la care să vă pot da un răspuns aşa, pe picior, subiectul e
şi aşa prea inflamat, e de preferat să lăsăm să treacă alegerile şi apoi
să stăm şi să cumpănim lucrurile în linişte şi cu calm."
Adrian Popescu este senior reporter al Ziarului Gândul
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu