CUM ARATĂ CONTRACTUL MANAGERILOR PE CARE ÎI ANGAJEAZĂ STATUL. Pentru ce primesc SALARII de până la 75.000 de EURO pe lună

Postat la: 09.09.2011 22:00 Ultima actualizare: 10.09.2011 10:42

În curând SE VA LANSA UN CONCURS pentru funcţiile de şefi ai unor instituţii de stat. VEZI AICI CUM ARATĂ CONTRACTUL. Cine poate intra în cursa pentru acest JOB.

Guvernul este dispus să ofere salarii de milioane de euro persoanelor fizice sau juridice care vor face parte din managementul privat al companiilor de stat, care vor trebui să le readucă pe aceastea pe profit sau, măcar, să le reducă pierderile, conform unui proiect prezentat în exclusivitate de Mediafax, proiect ce a fost trimis Guvernului spre avizare.

Miza totală este de câteva miliarde de euro, din bani publici, reprezentând pierderile anumitor companii de stat, pierderi care sunt acoperite de la buget. Anul trecut, cele mai mari 35 de companii ale statului au avut pierderi totale de 500 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar. La aceste pierderi se adaugă însă şi datoriile istorice, de peste un miliard de euro.

Managerii privaţi care vor fi numiţi la companiile de stat ar putea ajunge să câştige şi 3-4 milioane de euro pe an, în funcţie de mărimea companiei, de numărul de angajaţi şi de profitul acesteia.

Ce salarii ar putea avea managerii privaţi la companiile de stat

Sursă tabel: Mediafax

Tănăsescu: "Este un proces greu, de durată, dar care poate aduce o schimbare notabilă de mentalitate"

Contactat de gândul, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe, a explicat că cel mai important lucru este ca salariile, indiferent de nivelul lor, să fie pe merit, respectiv să fie acordate doar după îndeplinirea unor condiţii foarte stricte.

"În scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern către FMI se precizează foarte clar că Executivul s-a angajat să ofere remuneraţii conforme cu realitatea de pe piaţa liberă. Dacă le vei compara cu ceea ce există în momentul de faţă, desigur, distanţa va fi mare şi ar putea apărea probleme legate de opinia publică", ne-a declarat Tănăsescu.

"Aici rolul Guvernului, al întregului mediu politic, al administraţiei dacă doriţi, este foarte important. Trebuie explicat de ce este necesar acest lucru, respectiv restructurarea companiilor de stat, dar, în acelaşi timp, trebuie impuse şi nişte criterii foarte stricte şi clare managementului. Trebuie arătat ce face al management pentru a-şi merita acei bani", a adăugat el.

Salariile de până la 900.000 de euro pe an, completate cu până la 3,2% din profit

Salariul brut al managerilor poate ajunge până la 75.000 de euro pe lună, respectiv 900.000 de euro pe an, la care se pot adăuga venituri de până la patru milioane de euro, în cazul unor companii profitabile precum Romgaz (profit net de 155 de mil. euro în 2010), Transgaz (profit net de aproape 90 de mil. euro în 2010) sau Hidroelectrica (profit net de aproape 70 de mil. euro anul trecut).

Contractul de management privat ar urma să fie încheiat pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 4 ani şi va putea fi prelungit, prin act adiţional, pentru încă maximum 4 ani dacă managerul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.

Întrebat cât de sigur este că mediul politic din România va reuşi să implementeze această măsură, fiind cunoscut faptul că multe funcţii din cadrul companiilor de stat sunt acordate pe criterii politice sau de rudenie, reprezentantul României la FMI a subliniat că "este un proces greu, de durată, dar care poate aduce o schimbare notabilă de mentalitate şi de productivitate în cadrul companiilor de stat". "Această meteahnă (numiri pe criterii politice sau pe grade de rudenie, n.r.) este veche. Nu este de acum 10 ani, 20 de ani sau 50 de ani. Nu este nici măcar specific românească. România are însă acum o şansă bună de a-i pune capăt", a adăugat el.

Tănăsescu a dat ca exemplu situaţia economică foarte delicată în care se află Portugalia se datorează, în mare măsură, exact felului în care au fost conduse companiile de stat şi a modului în care au fost semnate parteneriate public-private.

Andreea Vass: "va fi o onoare pentru orice manager privat să pună pe şina rentabilităţii o mare companie de stat"

Întrebată acelaşi lucru de gândul, Andreea Vass, consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, a declarat că atât timp cât Guvernul şi-a asumat această reformă, este evident că există, din partea Executivului, angajamentul necesar pentru această schimbare.

"Dacă ar avea profituri, statul ar putea încasa, la buget, dividende, pe care să le folosească pentru domeniile prioritare cum ar fi Educaţia, Sănătate şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea. Deci în loc să ne împrumutăm pentru a putea plăti pierderile lor, ele vor contribui la buget", ne-a declarat ea.

Cât priveşte posibilele nivele salariale, consilierul premierului a precizat că "noul management, privat, va fi plătit în baza unui mandat. Va fi plătit în baza criteriilor de performanţă". Vass a ţinut să sublinieze şi că, în mod evident "va fi o onoare pentru orice manager privat să pună pe şina rentabilităţii o mare companie de stat".

Condiţii mai avantajoase pentru stat în cazul concedierii managerului

În ceea ce priveşte concedierea, respectiv încetarea contractului de management privat, la articolul 17, punctul 2, se precizează că "În situaţia în care adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, în noua sa structură, hotărăşte încetarea contractului de management privat, întreprinderea publică va despăgubi administratorul pentru lunile rămase până la sfârşitul anului calendaristic", conform documentului citat de Mediafax.

Clauzele privind concedierea s-au dovedit, de-a lungul timpului, a fi foarte păguboase pentru stat. În 2009, de exemplu, directorul general al Loteriei a fost concediat de către ministrul de Finanţe de atunci. Pentru că mandatul era până în martie 2010, persoana concediată a primit, deşi nu a mai lucrat în această instituţie, un salariu total brut de peste 6.000 de lei în fiecare lună din momentul concedierii, februarie 2009, până la expirarea mandatului.

O altă prevedere legată de încetarea înainte de termen a mandatului, care se regăseşte în proiectul privind managementul privat trimis spre avizare Guvernului, este cea de la articolul 21, respectiv "la încetarea contractului în condiţiile art.16. lit. a), c) ori d), întreprinderea publică poate ca, la cererea fostului manager privat, persoană fizică, să-i asigure un loc de muncă în întreprinderea publică pe o perioadă de cel puţin 6 luni, post corespunzător pregătirii sale profesionale". Literele a), c) şi d), se referă la "expirarea perioadei pentru care a fost încheiat contractul iar părţile nu l-au renegociat în vederea prelungirii", respectiv la "renunţarea managerului privat la mandatul încredinţat" şi la "acordul de voinţă al părţilor semnatare".

Proiectul este asumat, printre alţii, de ministrul Economiei Ion Ariton şi ministrul Transporturilor Anca Boagiu, în subordinea cărora se află principalele companii vizate pentru management privat, conform Mediafax.

Salariile managerilor privaţi, calculate în funcţie de afaceri, profit sau pierdere şi de numărul de angajaţi

Indemnizaţia lunară a managerului va fi stabilită prin negociere, pornind de la salariul de bază mediu brut din companie pe ultima lună înmulţit cu un coeficient calculat în raport cu cifra de afaceri pe ultimele 12 luni anterior numirii managerului privat şi cu numărul mediu de salariaţi la data angajării acestuia, conform documentului.

Managerul privat este definit în proiect ca fiind orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, singură sau în asociere, care dovedeşte expertiză în domeniul de activitate al companiei publice.

Managerul ar urma să primească şi o cotă de participare la profitul net al companiei, cu condiţia ca acest profit să fie mai mare decât cel înregistrat în exerciţiul financiar precedent şi cel puţin egal cu cea prevăzută în criteriul de performanţă, fără să poată depăşi însă 3,2% din valoarea absolută a profitului net chiar dacă din formula de calcul rezultă o valoare mai mare. Suma cuvenită managerului din profit va fi plătită împreună cu dividendele pentru acţionari.

Topul celor mai mari companii de stat

Sursă tabel: Ziarul Financiar

Primele pe listă sunt Tarom, Hidroelectrica şi CFR Marfă

Conform unor surse guvernamentale, citate de Mediafax. Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă sunt companiile de stat unde atât FMI, cât şi autorităţile române au convenit până acum să numească management privat, iar printre propunerile pentru lista finală, care va fi definitivată până la jumătatea lunii septembrie, figurează şi alte societăţi, precum Compania Naţională a Huilei (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Elcen, Electrica Furnizare, Romaero, Nuclearelectrica, Transgaz, Romarm, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR Călători şi CFR Infrastructură.

Luând în calcul algoritmul indicat în document pentru stabilirea remuneraţiei managerului privat şi raportat la cifra de afaceri şi profitul din anul 2010, precum şi la numărul de angajaţi şi câştigul mediu lunar din companii în acest an rezultă că managerul care va coordona activitatea Hidroelectrica ar avea o indemnizaţie brută lunară de 53.692 euro plus 2,7 milioane euro din profit, iar cel care va conduce Romgaz ar beneficia de o indemnizaţie brută de 43.246 euro plus 4,5 milioane euro din profit.

Cum arată grila după care se calculează multiplicatorul salariului de bază

Sursă: proiectul obţinut de Mediafax

Indemnizaţia va fi suportată din bugetul companiei de stat şi va putea fi indexată prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor sau ordin al ministrului de resort.

Pentru a încasa aceste plăţi, managerul va trebui să asigure, ca şi criterii de performanţă, o rată a lichidităţii generale a companiei de peste 1,5 şi o rată a lichidităţii parţiale (intermediare) de peste 0,5, precum şi să limiteze ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată la sub 80%, nivel considerat drept "limită de alarmă".

Alte criterii de performanţă care vor sta la baza încheierii contractului de management privat vor fi rata profitului net, rata rentabilităţii economice, productivitatea muncii în preţuri curente şi comparabile, perioada de recuperare a creanţelor şi de rambursare a datoriilor, rotaţia stocurilor. Pentru companii mari consumatoare de energie vor putea fi introduşi opţional indicatori privind reducerea consumurilor de energie electrică sau combustibil convenţional.

Ce trebuie să facă managementul privat: să ridice profitul sau să scadă pierderile şi să reducă datoriile

Obiectivele managerului stipulate în contract vor fi creşterea profitului sau diminuarea pierderilor, după caz, reducerea creanţelor şi a nivelului datoriilor, derularea procesului de restructurare, îmbunătăţirea poziţiei companiei pe piaţa internă şi externă (prin indicatori legaţi de balanţa de import-export, cota de piaţă, volumul desfacerilor) şi pregătirea companiei pentru privatizare (clarificarea situaţiei patrimoniale, atragerea de investitori).

Obiectivele şi criteriile de performanţă vor fi stabilite pe baza indicatorilor financiari din ultimii doi ani şi negociate anual.

Dacă societatea înregistrează pierderi, coeficientul de calcul al indemnizaţiei lunare va fi diminuat cu până la 30%, iar dacă sunt acumulate datorii către furnizori, bănci sau buget, coeficientul va fi redus cu până la 20%.

În cazul în care situaţia economico-financiară se menţine negativă, cu pierderi şi datorii, pe o perioadă mai mare de maximum două raportări semestriale, adunarea generală a acţionarilor sau ministerul de resort va lua în discuţie oportunitatea revocării managerului privat. "Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor din contract, părţile răspund potrivit legislaţiei în vigoare. Forţa majoră apără părţile de răspundere potrivit prevederilor Codului Civil", se arată în document.

Semestrial, managerul va fi obligat să prezinte situaţia economico-financiară a companiei şi stadiul realizării criteriilor de performanţă în adunarea generală a acţionarilor, iar timp de trei ani de la încetarea contractului va trebui să păstreze confidenţialitatea datelor privind activitatea companiei.

Exemple de salarii la giganţi de stat, sau privaţi, de peste graniţă

Zsolt Hernadi (Foto), directorul executiv şi preşedintele grupului Mol, din Ungaria are un salariu de bază anual de circa 45.000 de euro, la care se adaugă o cotă parte din profit, în funcţie de rezultatele obţinute. În 2010, Mol a avut o cifră de afaceri de 15 miliarde de euro şi un profit de 380 de milioane de euro.

Martin Roman (Foto), directorul executiv al gigantului energetic CEZ, din Cehia, a încasat anul trecut un pachet salariale total (salarii plus bonusuri) de peste 815.000 de euro. Anul trecut CEZ a avut o cifră de afaceri de aproape opt miliarde de euro.

Andreas Treichl (Foto), preşedintele Erste, grupul financiar austriac care deţine în România BCR, a încasat anul trecut un salariu total de aproape 2,8 milioane de euro. Anul trecut Erste a avut un profit de un miliard de euro.

Thomas Dincă, thomas.dinca@mediafax.ro, Victor Rotariu, victor.rotariu@gandul.info