Bomba cu gaz: cu cât trebuie majorat preţul gazelor până în 2015. Vezi cum te va afecta

Bomba cu gaz: cu cât trebuie majorat preţul gazelor până în 2015. Vezi cum te va afecta

Preţul gazelor naturale plătit de consumatorii finali este, în România, cel mai mic din Uniunea Europeană. Conform portalului energy.eu, în ianuarie 2011, consumatorii casnici români au plătit, în medie, 0,0265 euro / kilowatt-oră (inclusiv accizele și TVA), la un consum mediu anual de 1.380 de metri cubi de gaz, preţ egalat doar de letoni. Bulgarii au plătit 0,0384 euro, ungurii 0,0519 euro, iar suedezii (unde gazul e cel mai scump din UE) 0,1098 euro. La un consum mediu anual dublu (de 2.760 mc), preţul kilowattului oră în România scade la 0,0257 euro, toţi europenii (inclusiv letonii) plătind sensibil mai mult. Preţul mediu în UE este peste 0,05 euro / kilowatt-oră. În cazul consumatorilor industriali, preţul românesc al gazelor este "bătut" doar de cel din Marea Britanie și Estonia. Preţul mediu al gazelor în UE, pentru consumatorii industriali, este de circa 0,026 euro / kilowatt-oră - nu chiar atât de îndepărtat de preţul din România, de 0,021 euro. Cu cât trebuie să crească preţul gazelor pentru a ajunge la media europeană Reglementările europene conduc spre o nivelare a preţului energiei (implicit al gazelor) pe întreg teritoriul UE, adică o apropiere cât mai accentuată de preţul mediu. Aceasta înseamnă că România are de recuperat ceva mai puţin de 25 de procente de majorare, în cazul preţului gazelor pentru consumatorii industriali și trebuie să dubleze preţul gazelor pentru consumatorii casnici. Evident, faptul nu se va petrece imediat, dar șocurile mari sunt inevitabile, după ce preţul reglementat a fost ţinut în frâu timp de aproape 2 ani (ultima majorare aprobată de Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE s-a produs la 1 iulie 2009). Comisia Europeană (CE) a solicitat României, în urmă cu o săptămână, prin două avize motivate, să își alinieze la normele UE legislaţia naţională privind preţurile reglementate la energie pentru consumatorii finali. Premierul Emil Boc a replicat, miercuri, reiterând angajamentul României de a elimina, până în 2015, preţurile reglementate la energie, conform graficului stabilit deja cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) și CE. Boc anunţase, în luna februarie, că tarifele la energia electrică și gaze vor crește în intervalul 2013-2015, după ce Guvernul va elimina preţurile reglementate. Distribuitorii de gaze cer o majorare de peste 22% în 2011 Pe de altă parte, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrie și Servicii din Camera Deputaţilor, a anunţat că distribuitorii de gaze naturale au cerut majorarea preţurilor pentru consumatorii casnici, în trei trepte, până în luna septembrie, cu 5%, 7% și 9%, pentru acoperirea pierderilor - în total, 22,46% (pentru că majorarea de 7% s-ar aplica la preţul deja majorat cu 5%, iar cea de 9% la preţul majorat cu 5 și apoi 7%) . GDF Suez România (Distrigaz Sud) a confirmat, pentru gândul, că cifrele prezentate de deputatul Iancu sunt corecte, cu precizarea că nu este cunoscut "calendarul de majorare". "Doi factori, costul gazului importat și coșul de gaze, au condus, în primul trimestru din 2011, la un decalaj de 20 RON/MWh între costul de achiziţie și preţul de vânzare a gazului. Conform reglementărilor, diferenţele de costuri constatate în 2010 și 2011 vor trebui recuperate în următoarele luni", se arată într-un comunicat al GDF Suez, pentru gândul. Majorări ale tarifelor au fost cerute de distribuitori constant (aproape lunar) în ultimii doi ani, fără succes. Surse guvernamentale au declarat însă, pentru gândul, că, de data aceasta, ANRE va aproba o majorare de 9% pentru consumatorii industriali, valabilă din luna iulie 2011, iar o majorare a preţului și pentru consumatorii casnici, până la finele anului ,"nu este exclusă". Ce se întâmplă dacă nu se majorează acum preţul gazelor Dacă decizia finală a guvernanţilor va fi, însă, de menţinere a îngheţării preţului gazelor în 2011 și 2012 (an electoral), cu certitudine, anul 2013 va aduce o majorare DRASTICĂ de preţ. În continuare, vom arăta de ce. ANRE impune un preţ al gazelor din producţia internă cu circa 60% mai mic decât preţul gazelor din import (160 de dolari / 1.000 mc vs 400 dolari / 1.000 mc). Acest fapt a permis îngheţarea preţului gazelor la consumatorii finali din 2009 încoace, întrucât producţia internă a ajuns să asigure circa 85% din necesarul de gaze (în 2009), pe fondul scăderii consumului - consecutiv recesiunii economice. Însă, pe de o parte, estimările arată că necesarul de gaze al României va crește cu circa 9 miliarde de metri cubi, până în 2015 (și ulterior, chiar mai mult), de la circa 13 miliarde mc în 2009. Suplimentarea de consum se va face exclusiv pe seama importurilor, rezervele de gaz ale României, estimate la circa 130 de miliarde de mc, neputând fi exploatate în ritm mai alert (se extrag circa 11 miliarde de mc anual și cantitatea se împuţinează, pe măsură ce rezervele devin mai greu de exploatat). Aceasta înseamnă că ponderea gazelor scumpe de import va fi tot mai mare, punându-se tot mai acut problema plăţii acestora. Una e să ai 11 miliarde de mc disponibili la 1,76 miliarde de dolari și să mai trebuiască să cheltui 0,8 miliarde pentru încă 2 miliarde de mc și alta e să faci o medie de preţ între cele 1,76 miliarde pentru producţia internă și 4,4 miliarde pentru exporturi! După cum ne-a comunicat GDF Suez, deja se înregistrează recorduri de importuri: "Ponderea tot mai mare a gazului importat în coșul de gaze a atins un nivel record, de 41,2% în februarie 2011 și respectiv de 39% în martie". Pe de altă parte, situaţia poate fi și mai proastă, întrucât nu toată producţia de gaze a Petrom (cu puţin inferioară celei a Romgaz, care asigură 52% din producţia internă) va mai fi disponibilă din 2013 - sau va fi disponibilă, dar la cu totul alt preţ decât cel din prezent. Directiva europeană 73 din 2009 impune ca, de la 1 ianuarie 2013, România să permită exportul de gaze, iar Petrom și-a anunţat deja intenţia de a vinde "în afară" gazul românesc, dacă nu va primi oferte superioare din ţară. Cine scapă de majorare Mai mulţi oficiali români au pomenit, în ultima perioadă, de necesitatea definirii consumatorului vulnerabil, în cazul cărora preţul energiei va putea rămâne, în continuare, reglementat, fapt prevăzut și de legislaţia comunitară și de acordul cu FMI. E posibil ca în categoria consumatorilor casnici vulnerabili să fie incluși doar cei care se află la limita subzistenţei, încasând echivalentul venitului minim garantat pe membru de familie. 3 milioane de consumatori de gaze Începând cu 1 iulie 2008, ANRE a introdus un nou mod de calcul al consumului de gaze, exprimat în unităţi energetice, respectiv în kWh, înlocuind calcularea consumului în metri cubi. Conform Wikipedia, producţia internă de gaze a României a fost, în 2009, de aproximativ 120.443.780 MWh (circa 11 miliarde mc gaze), adică 85% din consumul la nivel naţional. Pe lângă volumul de gaze consumat, pe factură se ia în calcul și calitatea, iar consumul final se stabilește înmulţind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică. Aceasta variază pe teritoriul ţării în funcţie de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub și variază cu circa 10%. Un client casnic consumă, într-un an, circa 1.200-1.500 de metri cubi, din care aproximativ 300 de metri cubi pe lună în perioada rece. În martie 2007, numărul total de consumatori de gaze naturale era de 2,58 milioane, din care 2,46 milioane consumatori casnici. Doi ani mai târziu, numărul consumatorilor a crescut la trei milioane.

Autor: Gandul Sursa: www.gandul.info  Vineri, 15 Aprilie 2011