Poetul Mihai Eminescu a fost ucis cu o piatră în cap, în timp ce intona ”Deșteaptă-te române!”

După șase ani de chinuri şi un diagnostic greşit de sifilis, poetul Mihai Eminescu ajunge în 1889 din nou la sanatoriul doctorului Şuţu de la Bucureşti. Aici avea să îşi găsească sfârşitul, continuând în mod eronat tratamentele cu mercur. I-a fost pus un nou diagnostic, de demenţă, adică o acutizare a maniei, care totuşi nu are nicio legătură cu sifilisul.
Cu toate acestea tratamentul cu mercur continuă. Tratament care din punct de vedere al medicului neuropatolog i-a fost de fapt fatal poetului. ” În cursul celei de a doua internări în 1889 la 23 Martie, dr. Şuţu şi dr. Petrescu întocmesc un raport medico-legal din care reiese clar că marele nostru poet nu prezenta decât simptome maniacale cu predominanţă. Au pus diagnosticul de demenţă înţelegându-se prin ea ceea ce numim noi astăzi cronicizarea maniei. Astfel, eroarea doctorului Şuţu e dublă: el punând diagnosticul de demenţă la Eminescu, a confundat-o cu una paralitică de unde tratamentul fatal cu mercur, administrat pentru o boală care nici nu era de natură sifilitică, cum era socotită de medicii din Iaşi şi dr. Iszak”, conchide doctorul Ovidiu Vuia.
Pe 15 iunie 1889, Eminescu moare din cauza unei endocardite, consecinţă a intoxicaţiei cu mercur. De altfel autopsia, nesemnată, realizată pe 16 iunie 1889, scoate în evidenţă o ateromatoză incipientă, rinichi albi şi modificări la ficat specifice intoxicaţiei severe cu mercur. Cu toate acestea medicul Ovidiu Vuia sau medicul Nicolae Vlad nu cred în totalitate într-o teorie a conspiraţiei. Ei susţin , doar un caz de malpraxis, început printr-o diagnosticare şi tratament greşite de la Botoşani şi continuate la Bucureşti.
Eminescologul Emil Coşereanu ne prezintă o altă ipoteză apărută în presa vremii. Eminescu ar fi fost ucis lovit cu o piatră în cap.  Mai precis acesta susţine că a văzut la un dizident politic, păstrat în original, un articol din ziarul ”Universul”, mai precis numărul din 28 iunie 1926, în care se dădea de înţeles că Eminescu a murit din cauza unei lovituri aplicate de un alt pacient al Institutului ”Caritatea” al doctorului Şuţu. ”Era prezentată mărturia frizerului Dumitru Cosmănescu, căruia Eminescu îi spunea ”Dumitrache”. Acesta nu era un oarecare, a fost frizer al Regelui. Şi acesta povesteşte că l-a vizitat pe Eminescu la santoriu, acolo unde a avut loc o întâmplare neobişnuită. Eminescu se plimba prin curtea sanatoriului şi, când l-a văzut, l-a întrebat «Măi, Dumitrache, ştii tu să cânţi Deşteaptă-te Române? Frizerul i-ar fi răspuns «Nu». Eminescu l-a luat să-l înveţe şi a început să cânte cu vocea sa superbă de tenor, de plângeau ardelenii când îl auzeau. Atunci un nebun din curte a venit şi l-a lovit pe Eminescu cu o scândură (sau o piatră în cap, altă ipoteză, nota red.) Poetul a căzut la pământ şi i-ar fi spus frizerului: «Dumitrache, chemă medicul că mă prăpădesc». Au venit doi brancardieri şi l-au luat pe Eminescu. A venit după aceea doctorul Şuţu şi a spus că totul este bine şi că Eminescu este bine. Peste două zile a murit însă. Probabil de la aceea lovitură puternică să fi păţit ceva. Este o supoziţie, apărută documentar”, povesteşte pentru ”Adevărul”, Coşereanu.

Sanatoriul ”Caritatea” al doctorului Şuţu, pe strada Plantelor (Foto: Adevarul)
Totodată, eminescologul nu crede într-o conspiraţie politică sau de orice altă natură la adresa lui Eminescu. „Eu, personal, nu cred într-o astfel de conspiraţie. Avea duşmani, într-adevăr. Supăra pe mulţi cu articolele sale, cu mesajul său, dar nu cred că s-a ajuns până acolo. În orice caz, de ce l-ar fi ucis? Era deja internat, scos din viaţa publică”, spune Emil Coşereanu. Cel care l-a lovit pe Eminescu s-ar fi numit Petre Poenaru şi ar fi fost director de şcoală în Craiova.
Marius Sălăjean