Concluzia JAI: Atenție, se închid ușile! Următorul pas: repatrierea imigranților musulmani

Miniștrii de interne din cele 28 de state membre UE, reuniți la Consiliul JAI de la Luxemburg, au fost de astă dată la unison în ceea ce privește accelerarea procesul de repatriere a refugiaţilor. Acasă la ei, cu cei care nu pot primi azil în spațiul comunitar. Criteriul care stă la baza separării refugiaţilor de imigranții ilegali este unul cât se poate de clar: ţara lor de origine. Refugiaţii veniţi din ţări unde există războaie, genocid, ori regimuri politice represive (cum sunt state ca Siria sau Eritreea) pot primi, după verificări atente, statutul de refugiat. Ceilalţi sunt consideraţi imigranţi economici și retrimiși în țările lor. S-au dat ca exemle majoritatea africanilor și pakistanezilor, care au venit în Europa motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun și a abuza de sistemul de asistență socială din state membre UE.
Semnalele ferme și clare în această problemă le-au dat Germania și Marea Britanie. Ministrul german de interne Thomas de Maizière a afirmat-o răspicat: “Cei care nu au nevoie într-adevăr de protecție trebuie să părăsească imediat Europa”. La rândul ei, ministrul britanic de interne, Theresa May a insistat: “Trebuie pedepsiţi cei care abuzează de sistemul nostru de acordare de azil”. Se pare că UE a învățat ceva din severitatea ungurilor, cei care au adoptat în septembrie o legislație stpulând că, dacă cei repatriați, îndrăznesc din nou să treacă frontiera ilegal în Europa, vor fi condamnați cu privarea de libertate. Cei 28 de miniştri au stabilit de asemenea că se poate folosi şi detenţia ca măsură de ultimă instanţă.
O temă obsedantă a fost și securizarea frontierelor externe ale spațiului comunitar. Minisștrii au discutat despre urgenta implementare a unui un pachet de măsuri propus de Comisia Europeană încă din anul 2013, dar care a fost lăsat în suspensie până acum, denunit “smart border solution” (soluţia frontierelor inteligente). Definit ca un fel de “năvod digital” care să stopeze imigraţia ilegală, sistemul frontierelor inteligente reprezintă forme de detecţie biometrică a tuturor celor care traversează frontierele externe ale UE. Frontierele inteligente, sistem a cărui implementare va costa peste un miliard de euro, asigură un sistem electronic extren de rapid de calculare a duratei de şedere autorizată în cazul fiecărui călător în spaţiul Schengen, identificarea în câteva secunde a oricărei persoane căreia i-a expirat dreptul de şedere în UE, indicarea numărului de persoane care depăşesc termenul legal de şedere, cât şi analiza zonelor în care pătrund fluxurile intense de călători din terţe ţări.O formă diplomatică de şantaj la adresa statelor membre UE care nu se mobilizează să rezolve problema Germaniei, inundată de sute de mii de refugiaţi, dar şi imigranţi clandestini, a venit din nou din partea ministrului german de Interne, Thomas de Maiziere. “O Europă fără frontiere externe sigure va fi o Europă cu controalelor la frontierele interne. Nu vrem acest lucru, dar dacă va fi nevoie, se va întâmpla”, a avertizat oficialul german. Ca atare, miniștrii de interne au convenit să consolideze Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor (Frontex), prin sporirea efectivelor sale cu încă 775 de membri, un răspuns fiind aşteptat la summitul european din perioada 15-16 octombrie. Unanimitatea votului la aceste două capitole (repatrierea imigranților ilegali și controlul sever al frontierelor externe ale UE) a constituit rezultatul firesc al unei spaime generalizate în cancelariile europene că fenomenul imigrațional ar putea scăpa definitiv de sub control. Liderii europeni se tem că șocului imigrațional ar putea avea un impac major asupra societăților lor.
Pe fundalul haosului social și politic freat de valurile de imigranți, presiunea discursurilor partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa s-a intensificat. Urmează alegerei în Franța și Germania. Unii lideri europeni și-au erodat imagea public din cauza felului stupid în care au gestionat criza refugiaților. Totodată, divergențele din sânul instituțiilor comunitare pe tema acceptării sau nu a cotelor obligatorii (sau chiar permanente de refugiați) a crescut riscul apariție unui lanț de discordii politice și de diviziuni în interiorul UE. Totodată, se vorbește de un risc demografic extrem de ridicat pe axa Nord-Sud: depopularea în progresie geometrică a Orientului Mijlociu sa a nordului Africii să atragă după sine, ca în principiul vaselor comunicante, supra-popularea Europei. Acestea sunt doar câteva din explicațiile pentru care liderii din UE a trecut de la complexul salvării lumii la cel al cetății asediate.
‘Cei care nu au nevoie de protecţie internaţională trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine’, a declarat după reuniune Jean Asselborn, ministrul de interne al Luxemburgului, ţară ce deţine preşedinţia Consiliului European.
Acest Consiliu JAI s-a desfăşurat cu o zi înaintea începerii implementării controversatului plan al redistribuirii refugiaţilor prin cote obligatorii între statele UE, un prim grup de 20 de refugiaţi eritreeni urmând să fie transferaţi vineri din Italia în Suedia. Ministrul Asselborn a recunoscut că unele state au acceptat condiţionat aceste cote obligatorii, ele cerând aplicarea efectivă a politicii de repatriere a imigranţilor economici şi consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE.
Dar există şi ‘o altă faţetă a medaliei’ cotelor obligatorii, a apreciat la rândul său comisarul european responsabil cu imigraţia, grecul Dimitris Avramopoulos, făcând referire la decizia de a se Totuşi, rămâne de văzut în ce măsură se va reuşi aplicarea efectivă a acestei decizii, având în vedere că anul trecut numai 39% dintre imigranţii ilegali care au fost înştiinţaţi că trebuie să părăsească Europa chiar au făcut acest lucru, titrează Cotidianul.
De asemenea, la acest Consiliu JAI s-a convenit să se recurgă la o ‘combinaţie echilibrată de presiuni şi stimulente’ faţă de statele de origine şi de tranzit a imigranţilor pentru a le determina să coopereze în acţiunile de repatriere.
Această chestiune va domina agenda summitului ce va reuni şefii de stat europeni şi africani, pe 11 şi 12 noiembrie în Malta. Un exemplu în cadrul unei asemenea politici ar fi condiţionarea ajutorului pentru dezvoltare de primirea imigranţilor repatriaţi.
Pe de altă parte, miniştrii europeni de interne şi-au reafirmat voinţa de a lua măsuri pentru preluarea controlului frontierelor externe ale UE, care în prezent sunt traversate cu uşurinţă de refugiaţi. ‘Dacă nu reuşim să eficientizăm controlul frontierelor externe, există un risc enorm ca spaţiul Schengen să nu supravieţuiească’, a avertizat Jean Asselborn.