Municipiul Sfântu Gheorghe, cel pe care UDMR îl vrea autonom, întemeiat pe locul unei așezări daco-romane. DOCUMENT

Istoria municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna, nu începe odată cu secuii și maghiarii, așa cum încearcă să ne facă să credem elita politică și civilă maghiară din oraș. Istoria municipiului Sfântu Gheorghe începe cu foarte mult timp în urmă, în timpul dacilor și al romanilor.
De 25 de ani elita politică și civilă a comunității maghiare din Sfântu Gheorghe (și nu numai) încearcă să scoată comunitatea românească din oraș. Istoria așezării este rescrisă sau prezentată doar din perspectiva majorității maghiare.
Românii sunt scoși treptat din oraș. Au fost maghiarizare denumirile de străzi, de piețe sau de instituții. Au fost amplasate zeci de busturi, statui și plăci dedicate exclusiv istoriei maghiarilor. Românii sunt dați afară din instituții publice (vezi cazul Primăriei sau al Bibliotecii Județene, ca să dau doar două exemple) iar șansele ca un român să mai ocupe un post în aceste instituții sunt nule. Elementul românesc este în cel mai bun caz marginalizat.
O dovadă în acest sens este dată de o prezentare video a orașului, realizată din fonduri publice de Primăria Sfântu Gheorghe, în care sunt ilustrate lacul ornamental și arborii plantați în parcul central însă nu se menționează nimic despre catedrala ortodoxă sau despre clădirea Colegiului Național Mihai Viteazul, spre exemplu, obiective ale comunității românești din oraș. Nimic românesc nu trebuie promovat în vreun fel de conducerea orașului pentru că românii nu au trecut și nici viitor în oraș. Ura viscerală împotriva românilor, promovată de conducerea orașului, este una instituționalizată în Sfântu Gheorghe.
Un simplu cititor neavizat al istoriei orașului publicată pe pagina oficială de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe, condusă de primarul Antal Arpad Andras (UDMR), ar putea avea impresia că orașul Sfântu Gheorghe a fost întemeiat de secui sau de maghiari. Despre istoria așezării de dinaintea secuilor Primăria Sfântu Gheorghe amintește doar faptul că ”Regiunea noastră a fost locuită începând de la epoca de piatră şi se găsesc urmele multor populaţii”. Nicio vorbă însă despre cine a locuit aici înainte ca secuii și maghiarii să-și facă apariția în zonă, prin secolul IX.
În 2011, Primăria Sfântu Gheorghe a organizat o serie întreagă de manifestări dedicate împlinirii a 550 de ani de atestare documentară a municipiului Sfântu Gheorghe. Cum era de așteptat, comunitatea românească cu istoria și tradițiile ei în această zonă a fost complet exclusă de la aceste manifestări. Organizatorii au avut grijă, pe bani publici, ca doar comunitatea maghiară din oraș să se bucure de această aniversare.
Ceea ce nu spune însă istoriografia maghiară (și din păcate nici cea românească din motive care îmi scapă) este că municipiul Sfântu Gheorghe este întemeiat pe ruinele unei așezări daco-romane datată secolul III-IV Epoca daco-romană. Iar acest lucru nu este o simplă speculație istorică a unui nepriceput într-ale istoriei. Acest lucru este certificat chiar de către Ministerul Culturii prin Institutul Național al Monumentelor Istorice.
Potrivit unei liste a monumentelor istorice din județul Covasna, comunicată subsemnatului de către Direcția Județeană de Cultură Covasna, în municipiul Sfântu Gheorghe există documentată ca monument istoric o așezare daco-romană datată secolul III-IV. Mai mult chiar, pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe sunt documentate două așezări fortificate, una din eneolitic iar alta din epoca bronzului, plus o altă așezare din epoca bronzului.
Așadar, cu mult înainte ca secuii și maghiarii să-și fi făcut apariția prin această parte de lume și să clameze o autonomie teritorială a unui așa-zis ținut secuiesc purificat etnic de români, teritoriul pe care astăzi se regăsește municipiul Sfântu Gheorghe a fost locuit. Locuitorii acestei zone au lăsat în urmă așezări fortificate din epoca bronzului și chiar din epoca daco-romană. Iar după umilele mele cunoștințe de istorie românii, nu secuii și maghiarii, sunt urmașii dacilor.


UDMR scrie istoria maghiară a municipiului Sfântu Gheorghe, o istorie din care românii lipsesc, pentru că poate și pentru că de 25 de ani controlează tot în oraș. O scrie și pentru că românii au neșansa să fie reprezentanți politic de personaje de foarte proastă calitate care urmăresc doar îngrășarea propriului maț.
Dan Tanasa