Dă-ţi TESTUL DE ROMÂN! Care sunt simbolurile naţionale?
Cei mai mulţi dintre noi ne naştem cetăţeni români. Sunt însă şi
persoane care trebuie să demonstreze că merită să devină cetăţeni
români. Este vorba despre străinii care au obţinut sau vor să obţină
cetăţenie română şi care, printre alte condiţii pe care trebuie să le
îndeplinească, trebuie să arate că ştiu limba română, Constituţia,
geografia, istoria şi imnul României, aspecte elementare de cultură şi
civilizaţie care să le permită să se integreze apoi în societate. Gândul
a selectat 10 din întrebările la care aceştia trebuie să răspundă în
cadrul unui interviu şi a mers să vadă în ce măsură cei născuţi cetăţeni
români ştiu să răspundă, lansând în acelaşi timp o provocare tuturor
cititorilor: Dă-ţi TESTUL DE ROMÂN!
Din cei aproape 1.700 de solicitanţi, aproximativ 1.200 de cetăţeni străini au reuşit să obţină cetăţenia română în perioada 2010-2014. Fatai mai are însă de aşteptat. Pentru că FIFA a transmis Federaţiei Române de Fotbal că acesta nu va putea juca pentru naţionala României, întrucât a evoluat deja pentru reprezentativa de tineret a Nigeriei, procesul de obţinere a cetăţeniei române şi-a reluat cursul normal. Anterior acestei informări, Ministerul Justiţei anunţase că va grăbi procedurile pentru ca atacantul Astrei să obţină cetăţenia română şi să poată juca pe 7 septembrie, când naţionala României va disputa prima partidă din cadrul preliminariilor EURO 2016, cu reprezentativa Greciei.
Trebuie menţionat faptul că cetăţenii străini care susţin acest test nu primesc un număr fix de întrebări şi nu sunt punctaţi pentru fiecare răspuns corect pe care îl dau. ”Membrii Comisiei pentru Cetăţenie apreciază cunoştinţele solicitanţilor în ansamblu, prin raportarea diferenţiată la posibilităţile intelectuale şi gradul de educaţie ale fiecăruia dintre ei, fără discriminare, nefiind stabilit un numar fix de întrebări la care solicitantul trebuie să răspundă corect pentru a fi declarat admis la interviu”, potrivit reprezentanţilor ANC.
„Enumeraţi simbolurile naţionale”, „Cine stabileşte salariul preşedintelui”, „Ce e CSAT?”
Aceasta a fost prima întrebare la care au răspuns cetăţenii născuţi români care au acceptat provocarea gândul şi au răspuns afirmativ la invitaţia DĂ-ŢI TESTUL DE ROMÂN!
Am primit răspunsuri corecte sau un sincer “nu ştiu”atât din partea tinerilor, cât şi a persoanelor mai în vârstă pe care le-am intervievat. Un bou, câmpul, marea, Delta Dunării, Arcul de Triumf, Parlamentul, Vlad Ţepeş, Nadia Comăneci sau secera şi ciocanul au fost, de asemenea, identificate ca fiind simboluri naţionale.
Celelalte nouă întrebări şi răspunsurile pe care le-am obţinut le veţi putea vedea în următoarele materiale pe care gândul le va publica în cadrul campaniei DĂ-ŢI TESTUL DE ROMÂN!
Gândul lansează o provocare şi cititorilor săi pe care îi invită să-şi dea TESTUL DE ROMÂN!
Dă-ţi TESTUL DE ROMÂN! Testul 1: la câte dintre cele 10 întrebări ştiţi să răspundeţi corect?
Cele zece teste conţin câte zece întrebări, altele decât cele la care au răspuns cetăţenii intervievaţi de gândul, precum şi răspunsurile
Condiţii pentru solicitarea cetăţeniei române
Pentru a solicita cetăţenia română, un cetăţean străin trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, potrivi Legii cetăţeniei române, legea nr. 21/1991 republicată în 2010, dintre care amintim: locuieşte pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani, a împlinit 18 ani, nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care “îl face nedemn de a fi cetăţean român ”, cunoaşte limba română şi are noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească suficiente pentru a se integra în viaţa socială, cunoaşte prevederile Constituţiei şi imnul naţional. Timpul de aşteptare pentru solicitarea cetăţeniei române se poate reduce şi până la jumătate în anumite condiţii prevăzute de lege (art 8, alineatul 2).
De asemenea, pot solicita cetăţenie română şi persoanele care au pierdut-o, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv (art. 10), precum şi persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora pâna la gradul III (art. 11). Ultimele două categorii nu au fost incluse în statistica ANC privind numărul cetăţenilor străini care au cerut şi au obţinut cetăţenia română în ultimii 5 ani.
Etapele procesului de obţinere a cetăţeniei române
Procesul de obţinere a cetăţeniei române începe cu depunerea unei cereri la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) din Bucureşti. După depunerea cererii, se stabileşte termenul de verificare a îndeplinirii condiţiilor menţionate, cu excepţia cunoaşterii limbii române, a elementelor de cultură şi civilizaţie, a Constituţiei şi a imnului, care sunt verificate în cadrul unui interviu, cea de-a treia etapă din cadrul procesului de obţinere a cetăţeniei române. În perioada cuprinsă între depunerea cererii şi susţinerea interviului, solicitantul trebuie să completeze un dosar pentru a dovedi că îndeplineşte condiţiile impuse de lege. În cazul în care solicitantul este declarat admis în urma interviului, preşedintele ANC emite un ordin de acordare a cetăţeniei române. În termen de trei luni de la data comunicării ordinului, persoana care a obţinut cetăţenia română trebuie să depună jurământul.
Cât durează să obţii cetăţenia română
Una dintre cele mai importante etape în procesul de obţinere a cetăţeniei române este completarea dosarului, ulterioară depunerii cererii la ANC. Cu cât completarea acestuia se face mai repede, cu atât solicitantul are mai multe şanse să obţină cetăţenia mai rapid. Un cetăţean străin are la dispoziţie 6 luni de la data depunerii cererii pentru a completa acest dosar. Odată această etapă încheiată, chemarea la interviu se face în termen de maxim 6 luni, potrivit reprezentanţilor ANC.
În cazul în care un soliciant este respins după susţinerea acestui interviu, acesta trebuie să depună o nouă cerere, dar abia după 6 luni de la respingerea celei anterioare.
Material realizat de Diana Marcu, Ramona Loznianu (reporteri), Cătălin Sanda (imagine), Daniel Ivan (editor de montaj), Cezar Helmis (producţie)
Ramona Loznianu este editor al ziarului Gândul
Diana Marcu este editor al ziarului Gându
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu