Ce se va întâmpla cu VREMEA din România. Concluziile îngrijorătoare ale unui raport internaţional: „Nu suntem pregătiţi pentru ce ne aşteaptă”
VREMEA din România va fi caracterizată în perioada următoare prin
diferenţe mari şi bruşte de temperatură, datorate încălzirii climatice
la nivel global. România se va confrunta în deceniile următoare cu
temperaturi mult mai ridicate, care vor avea efecte negative asupra
sănătăţii oamenilor, agriculturii, silviculturii şi producerii de
energie. Avertismentul a fost lansat după ce Grupul Interguvernamental
de Experţi în Evoluţia Climei (IPCC) din Japonia a dat publicităţii un
raport deloc pozitiv la nivel global, care arată că nu suntem pregătiţi
să înfruntăm noile ameninţări - severe şi ireversibile.
VREMEA în România în perioada următoare se va înscrie unor tendinţe globale. Furtuni violente, inundaţii, creşterea nivelului mării, epuizarea resurselor de apă proaspătă, distrugerea infrastructurii şi epuizarea producţiei vegetale din cauza secetei şi a inundaţiilor sunt câteva dintre riscurile pe care schimbarea climatică le are asupra omenirii, avertizează un raport dat publicităţii la finalul lunii martie de un grup de experţi internaţionali..
Roxana Bojariu, unul dintre reprezentanţii României la Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei, analizează raportul IPCC şi explică cum va fi afectată România de schimbările climatice.
Citeşte şi Topirea gheţii Oceanului Arctic va cauza costuri la nivel global de cel puţin 60.000 miliarde dolari
„Impactul acestor episoade cu temperaturi foarte ridicate va continua să se amplifice în deceniile ce urmează. Astfel de episoade au implicaţii negative asupra sănătăţii publice, agriculturii, silviculturii, producerii de energie, transportului, turismului şi productivităţii muncii. Episoadele cu temperaturi ridicate aduc şi probleme legate de înrăutăţirea calităţii aerului, mai ales în zonele urbane”, spune Bojariu pentru gândul.
Un alt impact al încălzirii grobale asupra României sunt inundaţiile rapide pe râurile interioare, cauzate - cel mai probabil - de creşterea intensităţii precipitaţiilor: „Aceste inundaţii rapide sunt localizate spaţial şi greu predictibile la intervale de anticipaţie mai mari şi prezenţa lor nu exclude incidenţa perioadelor cu secete extinse şi persistente – o altă provocare căreia trebuie să-i facă faţă România”, susţine Roxana Bojariu.
Un alt impact major asupra României va fi diminuarea resursei de apă dulce. „Asta din cauza, pe de-o parte, a evaporaţiei intensificate de episoadele cu temperaturi mari, din ce în ce mai frecvente şi mai intense, şi a tendinţei de diminuare a cantităţii de precipitaţii în sezonul cald, iar pe de altă parte, a cererii în creştere de resurse de apă pentru irigaţii, producerea de energie, industrie etc.”, arată climatologul.
VREMEA. Insecuritatea alimentară, cel mai mare risc al schimbărilor climatice
„Dacă vă uitaţi în jurul lumii, oamenii, oraşele, afacerile şi naţiunile nu sunt pregătite pentru riscurile pe care le implică, în prezent, schimbarea climatică”, afirmă profesorul Chris Field, unul dintre cei 309 semnatari ai Raportului privind schimbarea climatică. Într-o declaraţie pentru BBC, Field susţine că „schimbarea climatică, odată ce s-a instalat, se răspândeşte rapid şi are consecinţe nefaste. Nu putem vorbi despre schimbarea climatică la viitor, pentru că se întâmplă acum”, afirmă specialistul IPCC, membru al grupului care se ocupă de analiza impactului schimbărilor climei, a vulnerabilităţii şi a căilor de adaptare ale ecosistemelor şi sistemelor sociale.
Despre raportul lansat în Japonia, Bojariu spune că acesta identifică amprente clare ale încălzirii globale pe scara largă, la nivel global.
„Impactul încălzirii globale este deja identificabil în valuri de căldură din ce în ce mai frecvente şi mai intense, mai ales în Europa, incendii de vegetaţie din ce în ce mai numeroase şi mai severe, mai ales în Statele Unite ale Americii, secete foarte persistente, cele mai recente şi mai severe în SUA şi Australia, şi inundaţii catastrofice, mai ales din unele ţări ale Africii şi Asiei”, susţine specialistul.
Climatologul Roxana Bojariu
Potrivit Roxanei Bojariu, principalele riscuri legate de schimbarea climatică şi identificate în raport sunt legate de insecuritatea alimentară, reducerea resurselor de apă dulce, dispariţia unor specii de animale şi plante, recesiune economică, probleme de securitate în societăţile umane, favorizarea indirectă a conflictelor, războaielor civile, migraţiilor.
„Cele mai vulnerabile sunt ţările în curs de dezvoltare, a căror capacitate adaptivă la schimbarea climei este mult redusă, atât datorită dezvoltării mai slabe a capitalului social cât şi a infrastructurii. Din pacate, în aceste zone şi impactul schimbării climatice este mai puternic”, a spus Bojariu. Acesta mai arată că, în ceea ce priveşte societatea umană, impactul schimbării climei va determina o amplificare a problemelor deja existente în rândul oamenilor: nivel crescut de sărăcie, deteriorarea sănătăţii, intensificarea migraţiilor şi a conflictelor.
„Există şi un impact economic – diminuarea creşterii economice globale, în general, şi a producţiei agricole, în special. Autorii raportului estimează o reducere a economiei globale între 0,2 şi 2% în condiţiile creşterii temperaturii medii globale cu aproximativ 2 grade Celsius. Producţia agricolă globală se estimează că ar putea să scadă, datorită încălzirii globale, cu 2% pe deceniu, şi asta în condiţiile unei cereri sporite de hrană determinată de o creştere demografică puternică”, conchide climatologul.
Cele mai ameninţate sisteme în urma schimbărilor climatice
Cercetarea detaliază impactul pe termen scurt asupra sistemelor naturale în următorii 20-30 de ani. Oamenii de ştiinţă arată care sunt motivele pentru care încălzirea globală ar trebui să le dea de gândit autorităţilor de pretutindeni. Cele mai ameninţate sisteme sunt gheţarii din Arctica şi recifii de corali, pe care cercetătorii le cataloghează ca fiind supuşi unui risc major în contextul creşterii cu 2 grade Celsius a temperaturilor.
Cum se vor schimba recoltele până în 2050
Potrivit raportului, "încălzirea globală va avea impact asupra mărilor (n.r. care îşi vor modifica nu doar nivelul, ci şi calitatea)", dar şi asupra sistemelor de apă proaspătă. Oceanele vor deveni mai acide, iar multe dintre speciile care trăiesc acolo sunt puse în pericol. Cercetătorii arată că, din cauza nivelului crescut al mării, multe dintre speciile de animale vor migra spre un mediu favorabil. În schimb, oamenii vor fi din ce în ce mai afectaţi în următorii ani. Securitatea alimentară va avea de suferit şi asta pentru că, până în 2050, recoltele de porumb, orez şi grâu vor fi mai mici cu până la 25% din cauza schimbărilor climatice. Oamenii de ştiinţă arată că, după 2050, riscul ca randamentul recoltelor să scadă şi mai mult este ridicat, în timp ce cererea de produse alimentare va fi tot mai mare, pentru o populaţie estimată să ajungă la 9 miliarde de persoane. Multe dintre speciile de peşti ce reprezintă în prezent o sursă de hrană pentru o mare parte a populaţiei vor migra din cauza apelor care vor deveni din ce în ce mai calde.
Cum se vor schimba pescuitul până în 2060
„Uitându-ne la viitor, riscurile cresc, dar este vorba de fapt de impactul asupra oamenilor, de impactul asupra recoltelor şi de afectarea surselor de apă potabilă”, atenţionează profesorul Neil Adger de la Universitatea britanică Exeter, unul dintre autorii raportului IPCC.
Pornind de la topirea gheţarilor, raportul arată că schimbarea climei s-a manifestat pe toate continentele în ultimele decenii. „Creşterea magnitudinii de încălzire măreşte probabilitatea de efecte grave, extinse şi ireversibile", se arată în raport. „Nimeni de pe această planetă nu va fi neatins de impactul schimbării climatice”, avertizează Rajendra Pachauri, preşedintele IPCC.
Raportul elaborat de grupul de experţi - în care se regăsesc şi doi români - se bazează pe 12.000 de cercetări ştiinţifice realizate de specialişti din întreaga lume.
Climate Change 2014: Impacts, Adaptation and Vulnerability from IPCC WG2 on Vimeo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu