Bătrânețea ar putea fi amânată?

• Previous
• Next

2 / 3 imagini

Articole similare

• 
  Oamenii de știință regenerează pentru prima dată un organ! citește articolul
• 
  Cazul Hwang Woo Suk citește articolul
• 
  Selecția naturală a influențat decisiv aspectul europenilor citește articolul

O femeie născută în 1890, care a murit în 2005, și-a donat trupul științei. Analizele efectuate asupra sângelui și a unor mostre de țesuturi au dezvăluit unele dintre mecanismele îmbătrânirii.
Femeia se numea Hendrikje van Andel-Schipper și, la un moment dat, era cea mai bătrână femeie din lume. În urma analizelor amănunțite, efectuate de către un colectiv de oameni de știință din Olanda, SUA și Australia, s-a ajuns la câteva concluzii interesante, care au fost publicate în Genome Research.
Conform acestora, durata vieții este limitată de capacitatea celulelor stem de a reînoi țesuturile. Îndată ce acestea îmbătrânesc și mor, capacitatea de regenerare a organismului scade treptat. În cazul Hendrikje van Andel-Schipper s-a constatat că spre sfârșitul vieții circa două treimi din celulele albe din sângele său proveneau numai de la două celule stem, ceea ce înseamnă că cele mai multe celule stem hematopoietice, cu care se născuse, muriseră deja.
Pentru revista New Scientist Henne Holstege, conducătoarea echipei de cercetători care a efectuat studiul, a declarat că: ”Există un număr limitat de divizări ale celulelor stem iar asta implică o limitare a duratei vieții? Le-am putea înlocui cu celule stem recoltate în prima parte a vieții? Se estimează că ne naștem cu circa 20.000 de celule stem sangvine și că în orice maoment circa 1.000 dintre ele sunt active simultan pentru a reînoi sângele.” Ea a mai adăugat că pe parcursul vieții numărul celulelor stem active scade și pe măsură ce se scurtează telomerele (acestea sunt regiuni de la capătele ADN-ul cromozomial, care se scurtează la fiecare diviziune celulară) acestea încep să moară. În cazul Hendrikje van Andel-Schipper s-a constatat că telomerele celulelor albe s-au scurtat considerabil, fiind de 17 ori mai scurte decât cele din celulele neuronale (acestea se divizează foarte rar pe parcursul vieții.)
Holstege a mai arătat că a fost remarcat și un alt aspect important: mutațiile din celulele snagvine, produse în timpul replicării ADN-ului celulelor stem sanvine, au fost nedăunătoare Modelul acestor mutații era similar în toate celulele sangvine și, din acest motiv, echipa a putut stabili că acestea provin din numai două celule stem ”mamă”. Holstege a subliniat faptul că este pentru prima oară când asemenea mutații au fost studiate în cazul unei persoane atât de vârstnice. Absența mutațiilor periculoase în cazul van Andel-Schipper arată că aceasta dispunea de un sistem eficient de reparare sau de distrugere a celulelor purtătoare de mutații periculoase.
Dincolo de concluziile studiului Holstege a mai adăugat că el deschide o cale către reîntinerire, prin folosirea celulelor stem recoltate la începutul vieții: ”Dacă aș lua acum un eșantion de celule stem și le-ar reinjecta la bătrânețe, aș avea din din nou [celule stem] cu telomere lungi, deși acest lucru ar putea fi valabil numai pentru sânge, nu și pentru alte țesuturi.”

Surse: New Scientist, Somatic mutations found in the healthy blood compartment of a 115-yr-old woman demonstrate oligoclonal hematopoiesis (articolul publicat, pe 24 aprilie, în Genome Research)