Curtea Supremă şi DNA îi solicită lui Ponta să modifice noul Cod Penal care îngroapă dosarele de corupţie. Reacţia premierului: Tipic românesc
Premierul Victor Ponta a calificat cererea de modificare în ultimul moment a Codului Penal drept o chestiune ”tipic românească” şi i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc să discute cu CSM.
"Nu ştiu exact, o să discut cu ministrul Justiţiei, i-am cerut astăzi să meargă la CSM şi să discute cu CSM-ul şi o să aştept propunerile domniilor lor, dar vreau în acelaşi timp, pentru opinia publică, să avem răspunsul la două întrebări: În primul rând, Codul penal este un cod bun sau rău ? Pentru că, dacă este rău, atunci preşedintele Băsescu l-a promulgat, primul-ministru Boc şi-a angajat răspunderea şi ministrul Justiţiei, domnul Predoiu, este cel care l-a finalizat. Dacă este un cod rău, vreau să ştim care să îi sancţionăm pe cei trei: domnul Băsescu, domnul Boc şi domnul Predoiu. Dacă nu, iarăşi să ştim, să-i lăudăm. Doi: Codul penal a fost adoptat în 2009 în această formă, au trecut cinci ani de atunci. Asta nu-i treabă decât românească, să constaţi cu o zi înainte după cinci ani că ceva nu e bine. După ce primesc răspunsul la aceste două întrebări, pot să-i laud pe domnul Băsescu, domnul Boc şi domnul Predoiu pentru Codul penal sau pot să le transmit criticile. Nu este un Cod adoptat de Guvernul pe care îl conduc", a spus Ponta.
Ministerul Justiţiei a promis în urmă cu o săptămână că va modifca noua lege penală, dar la ultima şedinţă din această lună nu a fost adoptată nicio ordonanţă care să corecteze erorile din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
Preşedinta Curţii Supreme a transmis un comunicat prin care solicită ca cele două norme penale să fie modificate până la intrarea lor în vigoare. Iată cererea Curţii:
„Începând cu data de 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministerului Justiţiei propuneri pentru modificarea şi completarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncţionalităţilor în activitatea instanţelor judecătoreşti la momentul intrării în vigoare a noilor coduri. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus, în principal:
- majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave,
- modificarea dispoziţiilor noului Cod de procedură penală care au drept efect crearea unor situaţii suplimentare de incompatibilitate,
- stabilirea compunerii completului care soluţionează contestaţia împotriva încheierilor prin care instanţa dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii, alături de clarificarea unor dispoziţii legale în scopul asigurării unei practici unitare.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie susţine că modificările şi completările dispoziţiilor noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală propuse de instanţa supremă, precum şi modificările şi completările propuse de instituţiile implicate în punerea în aplicare a noilor coduri, trebuie să se realizeze înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative.
De la 1 februarie, în toate dosarele instrumentate de procurori, interceptările vor putea fi utilizate numai în faza de urmărire penală. În acestă fază procurorul este obligat să anunţe suspectul că este cercetat şi că poate fi interceptat. Asta înseamnă practic că suspecţii vor fi anunţaţi că sunt interceptaţi. Procurorul şef al DNA a anunţat că dacă legea nu va fi modificată interceptările devin inutile”.
DNA avertizează că 64 de dosare de mare corupţie vor fi închise dacă Noul Cod Penal intră în vigoare nemodificat
Direcţia Naţională Anticorupţie arată într-un comunicat că 64 de dosare de mare corupţie în care statul a fost prejudiciat cu sute de milioane de euro vor fi închise dacă Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală vor intra în vigoare fără a fi modificate. DNA atrage atenţia că pedepsele pentru infracţiunile de înşelăciunea contra statului au scăzut drastic.
Citeşte mai jos analiza DNA:
Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.
Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.
Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect şi trebuie anunţată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţă metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.
Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.
Noua reglementare încalcă principiul constituţional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru.
În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.
Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie.
Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, şi Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicităţii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituţii raportat la restricţiile privind noile metode de investigare, cât şi la scurtarea perioadei de prescripţie a răspunderii penale în procesele aflate în desfăşurare.
Cine scapă pe Noul Cod Penal
Noul Cod Penal reduce drastic pedepsele pentru dosarele cu prejudicii, ceea ce are efect direct asupra dosarelor aflate în curs de judecare, pentru că, odată reduse limitele pedepselor, scad şi termenele de prescripţie. Prescripţia este termenul stabilit de lege în care statul prin procurori poate ancheta şi judeca un suspect de o anumită infracţiune. Spre exemplu, prescripţia este de 5 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani. Cu alte cuvinte, dacă un suspect a comis o infracţiune în urmă cu cinci ani care era pedepsită cu maximum cinci ani de închisoare, el va scăpa de dosar.
DNA a calculat că există peste 20 de astfel de dosare care ar urma să fie scoase de pe rol. Printre ele se numără şi dosarele de corupţie ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciu şi Marko Attila.
Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis, în noul cod nu se menţionează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual, dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ştefan, această inconsistenţă a legii va duce la soluţii diferite pe cazuri similare, astfel că va exista din nou o practică neunitară. ”În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.
Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect fiind actuala şefă a DIICOT, Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
http://www.gandul.info/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu