miercuri, 6 martie 2013

DE CE NU INTRĂM ÎN SCHENGEN. Lista clanurilor cunoscute care au speriat Vestul

de Andrei Luca POPESCU Publicat la: 05.03.2013 23:46 Ultima actualizare: 06.03.2013 00:37
Infractorii de export ai României sperie SCHENGEN
Un motiv mult mai concret decât problemele privind statul de drept, pentru care state europene precum cele 7 dezvăluite de gândul ieri nu îşi doresc deschiderea frontierelor României în spaţiul Schengen sunt grupurile infracţionale organizate care au început, în ultimii ani, să opereze în UE.
Rapoarte ale Poliţiei şi DIICOT arată că infractorii români fac milioane de euro în UE, din trafic de femei şi minori, din infracţiuni informatice sau trafic de droguri. Deşi în ultimii ani poliţiştii şi procurorii români au băgat după gratii majoritatea liderilor clanurilor interlope celebre din România, infractorii români exportă criminalitate în Europa în continuare.
În 2012, Germania, Franţa şi Austria au fost ţările care au solicitat de cele mai multe ori cooperarea cu Poliţia Română, alături de Spania, Italia şi Marea Britanie, pentru a prinde infractori care operau în România şi în alte state europene. Poliţiştii români au primit anul trecut peste 3.500 de cereri de asistenţă, arată bilanţul instituţiei. Aceste trei state se numără printre cele care se opun aderării la Schengen, după cum a arătat gândul.
Procurorii DIICOT au arătat, în bilanţul lor pe anul 2012, că ţările care au cerut de cele mai multe ori cooperarea procurorilor români pentru rezolvarea unor cazuri în care erau implicaţi infractori români sunt Germania (47 de solicitări), Franţa (31 de solicitări), Belgia (18 solicitări), Olanda (15 solicitări) şi Austria (14 solicitări). Acestea se numără printre cele 7 state care se opun aderării României la Schengen. Italia şi Spania sunt de asemenea printre statele europene care se confruntă din plin cu reţelele de infractori români.
Infracţiunile preferate de români în statele UE sunt cele informatice, cu cărţi de credit, traficul de persoane şi traficul de droguri.
Doar în Franţa, două reţele de români care se ocupau cu furtul şi cu traficul de persoane au fost trimise în judecată, infractorii fiind prinşi cu ajutorul autorităţilor române. Cele două reţele acţionau în Rennes şi în Paris, adunau împreună 32 de români şi au produs 2,5 milioane de euro din infracţiuni.
Şeful Cancelariei Prezidenţiale, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, a explicat marţi dimineaţă, într-un interviu acordat RFI, că una dintre principalele temeri ale statelor europene faţă de România este cauzată de criminalitatea organizată care nu este desfiinţată încă de acasă, înainte ca reţelele să ajungă să se extindă la nivel european.
"(O preocupare sunt) Grupurile infracţionale care se organizează şi se monitorizează de la Bucureşti, care călătoresc şi fac foarte multe infracţiuni în statele UE, să fie demantelate, desfiinţate. Multe din preocupările statelor membre în ceea ce priveşte o serie de infracţiuni săvârşite de cetăţenii români nu se datorează strict faptului că sunt unii care fac fapte rele şi ar fi bine să nu mai călătorească în afară. E mult prea simplist. Se consideră de unele state că o serie de structuri ale crimei organizate, dacă ar fi anticipat demontate în România, nu ar mai avea capacitatea de a realiza o imigraţie infracţională. Există o aşteptare ca grupurile infracţionale să fie puse sub controlul justiţiei dintr-o fază cât se poate de inicpientă", a declarat Cristian Diaconescu.
În 2011, şeful SRI George Maior avertiza că fenomenul grupărilor infracţionale organizate care acţionează peste graniţele României a ajuns o ameninţare la siguranţa naţională a României şi se plângea că informările SRI nu sunt valorificate cum trebuie.
"Noi avertizăm asupra acestui fenomen care a crescut în intensitate. Vorbim de crimă organizată transfrontalieră, care presupune fenomene foarte grave la adresa securităţii naţionale: contrabandă, evaziune, trafic de persoane, trafic de droguri, lucruri pe care SRI le are în vedere permanent. Cel puţin statistic, în ultimii doi ani, au fost transmise de SRI fie organelor de cercetare penală, DIICOT, DNA, fie MAI, peste 1.500 de informări referitoare la aceste. Multe dintre informări au ajutat la destructurări, altele, din păcate, sunt gestionate la nivelul organelor de aplicare a legii în felul în care sunt gestionate. Aceasta este o vulnerabilitate, după părerea mea, care trebuie tratată mai adecvat", spunea George Maior.
România, izvor de prostituate, cerşetori şi droguri
"România îşi păstrează caracterul de ţară sursă a traficului de fiinţe umane, traficul extern fiind, în această perioadă, din rândul victimelor cetăţeni români", arată Poliţia Română în bilanţul pe anul 2012. Cele mai multe astfel de persoane ajung în Occident pentru a practica prostituţia sau cerşetoria.
România este de asemenea un punct important de acces către Vest al migranţilor ilegali din Africa şi Asia, din ţări precum Afganistan, Pakistan, Camerun, Ghana, Libia, Tunisia, Egipt, Maroc, Algeria sau teritoriile din Cisiordania şi Gaza.
În 2012, poliţiştii români au prins 52 de grupuri infracţionale organizate care se ocupau cu traficul de persoane, fiind arestate 278 de persoane. Procurorii DIICOT au raportat 307 persoane arestate în 2012 pentru trafic de persoane. Victimele lor au fost în număr de 976, dintre care 311 erau minori.
În ce priveşte drogurile, România este o ţară importantă de tranzit pentru heroina, cocaina sau canabisul care vin din Asia sau America Latină. Olanda, Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia sunt ţări de destinaţie a acestor droguri, conform Poliţiei Române. România face parte din traseul nordic al Rutei Balcanice de trafic de droguri: Turcia - Bulgaria - România - Ungaria.
Poliţia Română raportează în 2012 eliminarea a 90 de reţele de trafic de droguri, cu 650 de persoane trimise în judecată. Procurorii DIICOT au raportat în 2012 peste 1.100 de persoane trimise în judecată pentru trafic de droguri.
În 2012, una dintre cele mai importante capturi de droguri din România a fost făcută în urma operaţiunii "Spider". Poliţiştii şi procurorii DIICOT au capturat 40 de kilograme de heroină provenite din Turcia, care aveau destinaţia Olanda, unde reţeaua de distribuitori pe stradă era formată tot din români. Drogurile erau transportate în maşini.
Operaţiunea "Samsonite" a însemnat un exemplu în care România exporta prostituate în Italia, la Milano. Poliţiştii români au arestat 23 de persoane care în ultimii 5 ani exploataseră sexual peste 50 de persoane, inclusiv minore. Fiecare dintre victime le aducea infractorilor între 1.500 şi 2.000 de lei în fiecare zi.
Clanurile celebre "la export", care au căzut
Cea mai de răsunet operaţiune a poliţiştilor şi procurorilor DIICOT din ultimii ani împotriva clanurilor interlope a avut loc recent în Bucureşti, în februarie 2013. Cele mai vestite şi mai violente clanuri interlope ale Capitalei au ajuns în arest: Cămătarii, Sportivii, Luptătorii, Metin, Vancică. Aceste grupări, cu excepţia Cămătarilor, nu aveau ramificaţii la nivel european.
În 2012, tot în Bucureşti cădeau două dintre cele mai puternice clanuri interlope specializate pe proxenetism şi trafic de droguri: Sadovenii şi Duduienii. Prostituatele erau însă păstrate pentru uz intern, pe Centura Bucureşti şi în Tunari, fără să ajungă în Europa. Mai demult, alte clanuri celebre din Bucureşti, precum fraţii Geamănu sau Ştoacă, au ajuns după gratii.
Liderii clanului Ghenosu, care făcea legea din Târgovişte în tot judeţul Dâmboviţa, au ajuns după gratii. Florin Ghinea, zis Ghenosu, îşi extinsese o reţea de prostituate în Irlanda, în perioada 2008-2011. Conform presei irlandeze, reţeaua producea peste două milioane de euro pe an.
Un alt clan interlop care exporta prostituate şi care a fost pus după gratii în România este cel al romilor din gruparea Zăbălaru, din Călăraşi. Condusă de Budrigan şi nevasta sa, reţeaua clanului Zăbălaru trimitea fete în Italia. Procurorii DIICOT au documentat cum a reuşit clanul Zăbălaru să strângă aproape jumătate de milion de euro, convingând fetele să se prostitueze prin metoda "Loverboy" (membrii reţelei făceau tinere să se îndrăgostească de ei, apoi le forţau să se prostitueze).
Tot în Călăraşi a acţionat şi clanul "Ţaganu", care exporta prostituate în Spania, Grecia, Franţa sau Italia. Condusă de Costel Vlad, zis "Ţaganu", alături de soţia şi de fiul său, gruparea a trimis la prostituat sute de fete din familii sărace din Călăraşi şi Ilfov, producând de pe urma lor peste 750.000 de euro, în perioada 2006-2010. Liderii clanului au fost arestaţi în 2009.
În 2010, un alt clan celebru a căzut. 29 de persoane din clanul Cordunenilor de la Iaşi au fost arestate şi trimise în judecată după ce procurorii au stabilit că reţeaua lor de prostituţie, cerşetorie, tâlhării, furturi şi fraude cu carduri bancare acţiona în Italia, Spania, Irlanda, Austria şi Germania, dar şi în Republica Moldova. Cordunenii conduşi de Bogdan Constantin, fost Corduneanu, au adunat peste 2 milioane de euro din aceste infracţiuni.
Clanurile de romi din zona Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, au făcut furori în Marea Britanie, aflându-se în spatele celei mai extinse reţele de cerşetori şi hoţi minori din Regat. Autorităţile române au arestat şi au trimis în judecată 26 de persoane, care au trimis în Marea Britanie 181 de minori. Reţeaua aduna copii romi din comunităţile sărace sau copii cu handicap fizic, pe care îi trecea ilegal frontiera şi îi ducea în Marea Britanie.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus trimiterea în judecată a 26 de persoane, dintre care 18 în stare de arest preventiv, acuzate, printre altele, de trafic cu 181 de minori în Marea Britanie. Liderii grupului erau Titi Aghiotantu, Poligrad, Chinezul, Bocioc şi Franţ. Doar o parte a reţelei ar fi produs aproape un milion de euro de pe urma traficului de minori, conform presei britanice. Vilele şi maşinile de lux din Ţăndărei sunt mărturia că aceasta era doar o mică parte din profit.
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu