O nouă teorie despre originea vieţii pe Pământ

Life & Style - Oana Olaru

O cercetare matematică a relevat un posibil mecanism prin care viaţa şi-ar fi făcut loc în amalgamul chimic ce exista pe Terra în cele mai străvechi timpuri, relatează Yahoo!News. Până acum au fost elaborate zeci de teorii îndrăzneţe sau contradictorii cu privire la felul în care viaţa a ajuns pe Pământ, chiar înainte ca primele gene sau celule vii să se fi format. În ciuda diferenţelor care există între diversele scenarii propuse, există şi o temă comună - res­pectiv existenţa unei reţele de molecule care au abilitatea de a „colabora“ pentru a declanşa şi accelera propria multiplicare, acestea fiind ingrediente necesare pentru apariţia vieţii. Cu toate acestea, mulți cercetători nu îşi pot imagina cum o astfel de reţea moleculară s-ar fi putut forma în mod spontan, fără să fi existat un predecesor, din mediul chimic existent în cele mai vechi timpuri ale Terrei. „Există oameni care spun că fenomenul ar putea fi asemănat cu o situaţie în care o tornadă care mătură o curte cu gunoi şi fier vechi ridică în aer obiecte la întâmplare şi la final acestea sunt asamblate, ca prin minune, sub forma unui Boeing 747“, a explicat unul dintre coordonatorii experimentului matematic, Wim Hordijk, cercetător în cadrul Centrului Naţional pentru Sinteză Evoluţionistă din Durham, Carolina de Nord.
Într-un studiu anterior publicat în 2004, Hordijk şi Mike Steel, un coleg de breaslă de la Universitatea Canterbury din Noua Zeelandă, au aplicat un model matematic reacţiilor chimice simple pentru a demonstra felul în care astfel de reţele aleatorii se pot forma mai uşor decât mulţi oameni de ştiinţă ar fi putut crede. Şi într-adevăr, în cadrul experimentelor, biochimiştii au reuşit recent să creeze în laborator astfel de reţele de molecule.
Într-un alt studiu publicat în acest an, Hordijk, Steel şi un alt coleg al lor, Stuart Kauffman, de la Universitatea din Vermont, au analizat modelele matematice ale structurii reţelelor şi au descoperit un mecanism pe care acestea din urmă le-ar fi putut folosi pentru a evolua şi a produce „blocurile“ de viaţă pe care le cunoaştem în prezent, ca, de exemplu, membrane celulare sau acizi nucleici. „În cazul modelelor noastre de reţele moleculare am constatat că, de cele mai multe ori, aceste reţele sunt formate din subseturi de molecule care au aceleaşi capacităţi de autoperpetuare“, a explicat Wim Hordijk. Potrivit omului de ştiinţă, modelele indică faptul că, prin combinări, divizări şi recombinări realizate în vederea formării unor tipuri noi de reţele din propriile subunităţi, subseturile de molecule au capacitatea de a genera reţele din ce în ce mai complexe de reacţii chimice şi, foarte posibil, însăşi viaţa. „Rezultatele cercetării noastre ar putea avea consecinţe majore asupra concepţiei pe care o avem cu privire la felul în care viaţa s-ar fi născut din pură chimie“, a precizat Hordijk.
sursa; gazeta de sud