O bacterie periculoasă se răspândeşte „rapid şi uşor“ în spitale, în toată lumea
Două tulpini ale bacteriei Clostridium difficile au devenit rezistente la antibiotice şi, din acest motiv s-au răspândit rapid în spitalele din întreaga lume, arată un nou studiu, potrivit BBC.
Bacteria Clostridium difficile provoacă 14.000 de decese în fiecare an
doar în Statele Unite ale Americii, arată rapoartele Centrului american
pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor Transmisibile. Un studiu publicat
în revista „Nature Genetics“ a arătat cât de mult a călătorit bacteria
analizând codul genetic al acesteia. Mai exact, tulpinile responsabile
de infecţiile intraspitaliceşti (numite şi nosocomiale) par să fie mai
severe după ce au devenit rezistente la antibiotice.
Infecţia a „bântuit“ spitalele zeci de ani, dar îngrijorările în ceea ce priveşte bacteria C. difficile au început să existe mai ales în ultimul deceniu, după ce au izbucnit focare mari în Europa, Statele Unite ale Americii şi în Canada. Ele au fost cauzate de o variantă considerată cândva rară a C. difficile, care a devenit însă cea mai comună cauză a infecţiilor din America de Nord.
Urmărirea bacteriei
Codul genetic al C. difficile suferă rapid mutaţii. Prin compararea codului genetic al unui număr mare de mostre de C. difficile prelevate din mai multe zone ale lumii, cercetătorii îşi pot da seama cât de înrudite sunt aceste bacterii. Făcând acest studiu la scară largă, adică analizând 151 probe de la persoane infectate din 19 ţări, cercetătorii au reuşit să construiască o imagine a modului în care se răspândesc tulpinile rezistente la antibiotice.
Această cercetare a arătat că există o tulpină numită FQR1 care a început să se manifeste în Statele Unite, s-a răspândit în întreaga zonă, şi apoi şi în Elveţia şi Coreea de Sud.
O a doua tulpină FQR2 a început călătoria în Canada, înainte de a se răspândi în întreaga Americă de Nord, în Europa şi în Australia. Aceasta a intrat în Marea Britanie pe patru căi separate.
Doctorul Trevor Lawley, de la Institutul Wellcome Trust Sanger, a declarat pentru BBC: „Dacă putem înţelege cum s-a întâmplat, există lecţii pe care le putem învăţa din asta. Este o realitate că au apărut două tulpini, fapt care ne spune că acest lucru este mult mai frecvent decât ne dăm seama şi este determinat de rezistenţa la antibiotice“.
Această situaţie ne arată că sistemele globale de asistenţă medicală sunt complet interconectate, pentru că bacteria a apărut în Marea Britanie în câteva luni, spune el.
Profesorul Brendan Wren, de la Şcoala Engleză pentru Igienă şi Medicină Tropicală, a studiat C. difficile timp de 25 de ani. „După ce a devenit rezistentă la fluorochinolone, părea să devină mai severă şi transmisibilă. Nu numai că antibioticele sunt practic inutile împotriva acestui organism, dar rezistenţa pare să fi fost un factor major în evoluţia continuă şi în persistenţa acestor tulpini în spitale şi în alte instituţii clinice“, a declarat Wren
Costul şi timpul necesar pentru secvenţierea întregului genom al unei bacterii a scăzut. Astfel, pentru secvenţierea C. difficile a fost nevoie de mai puţin de o zi şi de 40-60 de lire sterline.
Speranţa este că, în viitor, cercetătorii vor putea să monitorizeze răspândirea bolilor în timp ce focarele de infecţii se manifestă, precum şi să obţină o mai bună înţelegere a bolii şi cum poate fi oprită.
sursa; adevarul.ro
Infecţia a „bântuit“ spitalele zeci de ani, dar îngrijorările în ceea ce priveşte bacteria C. difficile au început să existe mai ales în ultimul deceniu, după ce au izbucnit focare mari în Europa, Statele Unite ale Americii şi în Canada. Ele au fost cauzate de o variantă considerată cândva rară a C. difficile, care a devenit însă cea mai comună cauză a infecţiilor din America de Nord.
Urmărirea bacteriei
Codul genetic al C. difficile suferă rapid mutaţii. Prin compararea codului genetic al unui număr mare de mostre de C. difficile prelevate din mai multe zone ale lumii, cercetătorii îşi pot da seama cât de înrudite sunt aceste bacterii. Făcând acest studiu la scară largă, adică analizând 151 probe de la persoane infectate din 19 ţări, cercetătorii au reuşit să construiască o imagine a modului în care se răspândesc tulpinile rezistente la antibiotice.
Această cercetare a arătat că există o tulpină numită FQR1 care a început să se manifeste în Statele Unite, s-a răspândit în întreaga zonă, şi apoi şi în Elveţia şi Coreea de Sud.
O a doua tulpină FQR2 a început călătoria în Canada, înainte de a se răspândi în întreaga Americă de Nord, în Europa şi în Australia. Aceasta a intrat în Marea Britanie pe patru căi separate.
Doctorul Trevor Lawley, de la Institutul Wellcome Trust Sanger, a declarat pentru BBC: „Dacă putem înţelege cum s-a întâmplat, există lecţii pe care le putem învăţa din asta. Este o realitate că au apărut două tulpini, fapt care ne spune că acest lucru este mult mai frecvent decât ne dăm seama şi este determinat de rezistenţa la antibiotice“.
Această situaţie ne arată că sistemele globale de asistenţă medicală sunt complet interconectate, pentru că bacteria a apărut în Marea Britanie în câteva luni, spune el.
Profesorul Brendan Wren, de la Şcoala Engleză pentru Igienă şi Medicină Tropicală, a studiat C. difficile timp de 25 de ani. „După ce a devenit rezistentă la fluorochinolone, părea să devină mai severă şi transmisibilă. Nu numai că antibioticele sunt practic inutile împotriva acestui organism, dar rezistenţa pare să fi fost un factor major în evoluţia continuă şi în persistenţa acestor tulpini în spitale şi în alte instituţii clinice“, a declarat Wren
Costul şi timpul necesar pentru secvenţierea întregului genom al unei bacterii a scăzut. Astfel, pentru secvenţierea C. difficile a fost nevoie de mai puţin de o zi şi de 40-60 de lire sterline.
Speranţa este că, în viitor, cercetătorii vor putea să monitorizeze răspândirea bolilor în timp ce focarele de infecţii se manifestă, precum şi să obţină o mai bună înţelegere a bolii şi cum poate fi oprită.
sursa; adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu