Apocalipsa amânată: cum a supravieţuit omenirea cometei Halley în 1910
Sfârşitul lumii este anunţat, vine şi trece. Toate cele anticipate au lăsat în pace planeta, până acum. Apocalipsa maiaşă de mâine are reacţii similare în rândul oamenilor la nivel mondial cu cele din 1910, când cometa lui Halley urma să otrăvească întreaga planetă.
Lumea urmează să fie distrusă mâine, conform
numeroaselor avertismente care stârnesc deja panică în toată lumea.
Motivele sunt diverse, cauzate de previziunea calendarului maiaş, şi
includ scenarii explozive, în principal: coliziunea cu o planeta Nibiru,
sau cu un asteroid misterios, exploziile solare, cutremure cataclismice
sau găuri negre. Chiar şi cometele ar avea Pământul în colimator cu
sosirea anunţată pe 21 decembrie.
Sfârşitul lumii, scenariul otrăvirii
Cometele au fost considerate adevărate aducătoare de
moarte dintotdeauna, şi până de curând. Nu a trecut mult timp de la
ultima apocalipsă anunţată, declanşată de o cometă. În 1910, cometa
Halley era în atenţia întregii planete, care se temea de sfârşitul lumii
cauzat de întâlnirea cu coada otrăvitoare a acesteia.
Traversarea prin coada cometei Halley a fost însoţită
de panica apocalipsei. Telescoapele vremii nu o puteau urmări pe
întreaga sa orbită de 76 de ani. Anticiparea calculată a evenimentului
spectaculos s-a transformat în panică în momentul când astronomii au
anunţat apropierea momentului „zero”. Pâmântul urma să se intersecteze
cu coada otrăvitoare de 25 de milioade de kilometri lungime a lui
Halley, conform guardian.co.uk.
Cometele, mesagerii dezastrelor
Cometa Halley este cea mai cunoscută cometă periodică,
dintre toate care au orbite este mai mici de 200 de ani. Vizibilă cu
ochiul liber, cometa este singura care poate apărea pe cer de două ori
în decursul vieţii unei generaţii. Halley se întâlneşte cu Pământul la
fiecare 75-76 de ani. Chiar dacă alte comete care se pot vedea cu ochiul
liber pot fi mai spectaculoase sau mai strălucitoare, niciuna dintre
ele cu apare mai des de o dată la câteva mii de ani.
Traseul cometei lui Halley în sistemul solar a fost
studiat de astronomi încă din anul 240 î.e.n., de când datează primele
observaţii şi înregistrări ale întâlnirilor ei cu pământenii. Culturile
chineze, babiloniene şi cronicarii medievali europeni vorbesc, de-a
lungul timpului, de acest eveniment astronomic. Primul care a recunoscut
periodicitatea vizitei şi, implicit, faptul că nu era vorba de o altă
cometă în toate observaţiile anterioare, a fost astronomul englez Edmond
Halley, în 1705. În onoarea sa a fost numită astfel şi cometa.
Ultima dată Halley a fost vizibilă în 1986 şi va apărea din nou pe cerul Pământului la mijlocul anului 2061.
Sfârşitul lumii din 1901
Vizita cometei Halley din 9 februarie 1901 a stârnit
panică după ce astronomii de la Observatorul Yerkes au anunţat că au
descoperit un cianogen, o otravă letală, în compoziţia cozii acesteia.
New York Times scria că astronomul francez Camille
Flammarion credea că substanţa „va impregna atmosfera şi posibil va
sufoca toate formele de viaţă de pe planetă”. Pentru a încerca să
calmeze spiritele, directorului Observatorului Cambridge, Sir Robert S
Ball, voia să minimalizeze ameninţarea, spunând că întreaga cometă ar
putea fi înghesuită într-o valiză (citându-l pe astronomul Sir John
Herschel).
119088585
Deşi afirmaţia încerca să accentueze natura efemerică a
cozii cometei, compusă din substanţe gazoase, replica publică a fost că
declaraţia nu are sens, din moment ce nu s-a specificat cine ar face un
astfel de bagaj. „Experienţa ne-a învăţat că foarte puţine lucruri pot
încăpea într-o valiză, dacă sunt împachetate de un bărbat. Este nevoie
de o femeie pentru a face un bagaj cum trebuie”, scria „New York Times”,
care concluziona că cel mai bine ar fi ca bagajul cosmic să fie lăsat
neîmpachetat, pentru siguranţa publică.
104920328
Măsuri anti-apocalipsă
Încercarea de a face cometa să nu fie echivalată unui
sfârşit apocaliptic al omenirii nu a funcţionat însă. Îngrijorarea a
crescut, pe măsură ce evenimentul din 19 mai se apropia. Şarlatanii
vindeau pastile contra efectelor cometei, care i-ar fi protejat pe
consumatori de moartea sigură cauzată de gazul otrăvitor.
Bisericile contribuiau şi ele la salvarea lumii de
sfârşitul iminent, cu slujbe religioase ţinute în fiecare noapte, scrie
guardian.co.uk. Pesimiştii scriau pe adresa Royal Greenwich Observatory
din Anglia că trecerea cometei va aduce valuri uriaşe care vor face
întregul Ocean Pacific să se reverse în cel Atlantic. Implicit, aceasta
ar fi însemnat şi activarea vulcanilor şi cutremure, ca orice eveniment
apocaliptic legat de schimbări gravitaţionale.
Alarmă falsă
Când Soarele a răsărit în dimineaţa lui 20 mai 1910,
lumea nu se sfârşise în chinuri groaznice. Oceanele erau la locul lor,
nimeni nu fusese otrăvit. Profeţia de acum 102 ani are elemente similare
cu cea de mâine. În China, cei care alimentaseră zvonurile au fost
arestaţi. Oamenii care au rămas cu stocuri uriaşe de hrană le-au
consumat, probabil, în cele din urmă, iar echipamentele de supravieţuire
cumpărate au expirat, cu timpul.
Abilitatea de a prezice evenimente este un instrument
cu influenţă foarte mare, bazat pe rigiditatea legilor fizicii. Orice
prezicere sau profeţie care nu poate argumenta ce anume a fost măsurat,
calculat, sau pe baza căror fenomene, rămâne doar un zvon, indiferent
cât de mulţi oameni îl cred.
Maiaşii nu au prezis sfârşitul lumii pe 21.12.2012. Cu siguranţă însă, cometa Halley va reveni în 2061sursa; adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu