EXCLUSIV. Cum au plătit toţi ROMÂNII 1,3 MILIARDE de euro pentru PROSTIA şi HOŢIA Guvernelor postdecembriste
Indiferent de guverne, că a fost vorba despre Radu Vasile, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu sau Emil Boc, soluţia pentru "restructurarea" acestor giganţi de stat a fost, în final, aceeaşi: iertarea de datorii pentru a evita falimentul.
Marţi, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a fost introdusă legea pentru adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, votul final fiind însă amânat până săptămâna viitoare datorită dezbaterilor prelungite privind situaţia TVR.
Proiectul de lege prin care CFR SA ar urma să fie iertată de datorii de aproape 4 miliarde de lei către bugetul de stat nu reprezintă însă, nici pe departe, o premieră în România. Chiar de la înfiinţare, cele trei mari companii de stat care asigură transportul de persoane şi mărfuri precum şi exploatarea căilor ferate au fost scutite de numeroase obligaţii bugetare, argumentul adus de fiecare dată de către guvernanţi fiind că astfel se evită falimentul.
Chiar şi aşa, cele trei companii au acumulat datorii astronomice. Mai exact, în perioada 1999-2011, CFR Călători, CFR Marfă şi CFR SA au avut pierderi totale de peste 7,6 miliarde de lei. Cele mai slabe rezultate financiare le-a înregistrat CFR SA care a avut pierderi de peste 5,7 miliarde de lei, de cinci ori mai mari decât pierderile CFR Marfă care s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro. În cazul CFR Călători, pierderile au fost de peste 700 de milioane de lei.
Ce s-a întâmplat marţi în Parlament
Ştergerea datoriilor CFR SA către bugetul de stat prin conversia lor în acţiuni este o măsură anunţată la începutul anului de guvernul Boc şi reprezintă un nou efort disperat al Executivului de a pune în ordine finanţele unei companii care merge de ani de zile pe pierderi şi care acumulează în fiecare exerciţiu financiar datorii tot mai mari.
Deputaţii au reuşit, totuşi, să voteze marţi, cu 163 de voturi "pentru", 7 abţineri şi 64 de voturi "împotrivă", acordarea unui împrumut de peste 172 de milioane de euro pentru achitarea unor datorii pe care operatorul CFR SA le avea la mai mulţi furnizori de energie, care ameninţă de ceva vreme cu întreruperea furnizării de curent electric pentru neachitarea facturilor.
Împrumutul este scadent la sfârşitul lunii noiembrie, însă datoria la stat va fi "rostogolită", respectiv refinanţată prin contractarea unui nou credit de la BERD, împrumut în valoare de 174 de milioane de euro garantat de Guvern. Pentru a-şi putea recupera banii de la CFR SA, furnizorii de energie sunt nevoiţi să renunţe la penalităţile aferente datoriilor, reiese din legea votată marţi.
Cum le-a iertat statul CFR-urilor datorii de peste un miliard de euro
Cele trei mari companii de cale ferată din România, CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători au fost înfiinţate în 1998 prin reorganizarea unui gigant de stat, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SNCFR), companie care a continuat să existe "având ca obiect principal de activitate gestionarea datoriilor şi a creanţelor existente la data reorganizării", potrivit OUG 12/1998. La acea dată, SNCFR avea datorii de circa 240 de milioane de lei (2.400 de miliarde de lei vechi), dintre care peste 150 de milioane de lei către bugetul de pensii.
Foto: Premierul Radu Vasile (stânga) şi ministrul Transporturilor Traian Băsescu (dreapta) / 1999
Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor în cabinetul Radu Vasile, a explicat la acea vreme că reorganizarea societăţii viza, într-o primă fază, înfiinţarea a cinci companii independente care să preia câte un segment al traficului feroviar. Soluţia a fost prezentată oficial ca singură măsură care ar putea garanta acestor companii "un nou început", fără datorii care să le ameninţe activitatea.
"Nu o să desfiinţăm SNCFR. Datoriile le las într-o cutie poştală care o să fie SNCFR şi pe care îl las să gestioneze datoria către stat, dar şi creanţele actuale ale regiei. Pe restul (n.r. sectoarele de infrastructură, marfă, călători) le las curate, altfel n-au nicio şansă", a explicat Băsescu în vara anului 1998.
Cu toate că au pornit la drum "curate", la scurt timp după înfiinţare, CFR Călători, CFR Marfă şi CFR SA au reînceput să acumuleze datorii, iar soluţiile guvernanţilor au vizat, în principal, "scutiri de la plată", practic anularea obligaţiilor pe care companiile le aveau către stat.
Schimbarea guvernului şi a ministrului de Transporturi prin venirea la putere a cabinetului Năstase în 2000 nu a schimbat strategia de a "salva" CFR-urile prin iertarea de datorii. La sfârşitul lui 2003, CFR SA şi CFR Călători au fost scutite de la plata unor obligaţii bugetare în limita unui plafon de 248,6 milioane de lei.
Concret, hotărârea de guvern scutea cele două companii de la plata unor taxe, impozite şi contribuţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţii aferente anului 2003. Măsura, apreciau oficialii Ministerului Transporturilor condus de Miron Mitrea (Cabinetul Adrian Năstase, 28 decembrie 2000 - 28 decembrie 2004), reprezenta o modalitate de subvenţionare a transportului, în timp ce şefii companiilor se puteau lăuda cu încheierea exerciţiului bugetar "pe plus".
Evoluţia financiară a CFR Călători în perioada 1999-2011
Sursă date: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
Emil Boc, vicepreşedinte PD în acea perioadă, s-a declarat împotriva intenţiei Executivului de a anula obligaţiile fiscale ale marilor cotribuabili. "Indulgenţa faţă de marii datornici - dintre care mulţi practică un lux deşănţat în ceea ce priveşte salariile directorilor şi cheltuielile de protocol - reprezintă o sfidare, în condiţiile în care întreprinderile mici şi mijlocii şi cetăţenii sunt obligaţi să plătească anual nu mai puţin de 205 taxe şi impozite", declara Boc în iunie 2003.
La jumătatea anului următor, Guvernul a hotărât să scutească încă o dată cele două companii de la plata unor obligaţii bugetare aferente anului 2004, în limita unui plafon de 410,4 milioane de lei. La o lună s-a decis ştergerea obligaţiilor restante pe primul semestru în limita unui plafon de 194 de milioane de lei. În septembrie 2004 s-a aprobat ordinul comun al Ministerului Transporturilor şi al Ministerului Finanţelor Publice prin care s-au anulat datoriile aferente lunii iulie, respectiv 32 de milioane de lei, iar în octombrie s-a decis plafonul de 140 de milioane de lei pentru anularea obligaţiilor din perioada august-noiembrie.
Foto: Premierul Adrian Năstase (stânga) şi ministrul Transporturilor Miron Mitrea (centru) / 2004
Şi CFR Marfă a beneficiat de o scutire a datoriilor către bugetele de stat, însă în acea perioadă autorităţile au impus şi o serie de condiţii, negociate cu reprezentanţii creditorilor internaţionali ai României. Mai exact, Guvernul a hotărât anularea datoriilor acumulate de CFR Marfă până la 31 decembrie 2003, decizia urmând să fie aplicată la 31 decembrie 2006, doar în situaţia în care compania ar fi fost la acea dată la zi cu impozitele, taxele şi contribuţiile datorate statului. Ştergerea datoriilor CFR Marfă, companie aflată pe lista societăţilor monitorizate de FMI, viza reducerea arieratelor companiilor de stat, a explicat la acea vreme Mihai Tănăsescu, ministrul de Finanţe în cabinetul Adrian Năstase, care a ocupat ulterior funcţia de reprezentant al României la FMI şi care a fost numit recent vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii.
Evoluţia financiară a CFR Marfă în perioada 1999-2011
Sursă date: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
La sfârşitul anului 2005 s-a mai încercat anularea unor datorii la CFR SA. Ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, a anunţat că doreşte să majoreze capitalul social al companiei cu 460 de milioane de lei pentru a mai acoperi din datorii, însă premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu au respins măsura. "Dacă rămânem permanent cu aceste sume înregistrate în evidenţele contabile, nu facem nimic, doar inducem ideea unei lipse de performanţă a Ministerului Finanţelor. Trebuie să reglăm situaţia, altfel Ministerul Finanţelor va apărea cu mari sume neîncasate, pentru care nu există nici o speranţă de recuperare", a afirmat premierul.
Cu toate acestea, în ultimele zile ale anului 2005, pe masa Guvernului a ajuns un proiect de ordonanţă de urgenţă privind anularea datoriilor bugetare ale CFR prin conversia în acţiuni, în limita sumei de 490 de milioane de lei, sumă echivalentă cu obligaţiile bugetare ale companiei datorate până la 31 decembrie 2003.
În 2006, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanţă de urgenţă "privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare". Mai exact, 34 de companii de stat, printre care şi CFR SA, au fost scutite de la plata datoriilor înregistrate către bugetul de stat până la data de 31 decembrie 2005.
În cazul CFR SA, valoarea datoriilor iertate a fost de peste un miliard de lei, potrivit informaţiilor vehiculate în presă pe baza datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), la care se mai adaugă 38,2 milioane de lei reprezentând obligaţiile către fondul de risc. Reducerea arieratelor a reprezentat şi la acea vreme motivaţia invocată de guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu pentru acordarea scutirilor fiscale.
"Aceste companii au menţinut în trecut tarife reduse pentru asigurarea protecţiei sociale la consumatorii finali. De aici s-a ajuns la acumularea de datorii la bugetul de stat, care duc la blocaje financiare, afectează activitatea operatorilor şi determină probleme economice şi sociale majore", a precizat Guvernul într-un comunicat.
Evoluţia financiară a CFR SA în perioada 1999-2011
Sursă date: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
Privatizarea CFR Marfă şi managementul privat
Anul trecut, CFR SA a înregistrat arierate, definite de FMI drept datorii a căror scadenţă a fost depăşită cu peste 90 de zile, în valoare de 1,05 miliarde de euro (4,4 miliarde de lei), dintre care 420 de milioane de euro (1,8 miliarde de lei) reprezentau datorii către furnizorii de energie. Din această sumă, penalităţile se ridicau la 184 de milioane de euro (774 milioane de lei).
CFR Călători, CFR Marfă şi CFR SA se află pe lista companiilor de stat monitorizate de FMI. Printre angajamentele pe care şi le-a asumat guvernul în cadrul acordului preventiv de tip stand-by se numără privatizarea CFR Marfă şi introducerea managementului privat la CFR Călători.
Procedura de vânzare a CFR Marfă, "o prioritate în acest an pentru Ministerului Transporturilor", după cum a subliniat Guvernul în cea mai recentă scrisoare de intenţie transmisă FMI, în luna august, s-a împotmolit după ce strategia de privatizare prezentată de minister la ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu a primit avizul necesar de la Consiliu.
Fragment din scrisoarea de intenţie transmisă consiliului de administraţie al FMI
Sursă: Scrisoare de intentie, Memorandum de politici economice si financiare si Memorandum tehnic de intelegere, 2 iulie 2012
În ceea ce priveşte managementul privat, Ministerul Transporturilor a anunţat marţi că pentru cele 54 de posturi de directori şi membri în consiliile de administraţie ale celor 10 companii pentru care se recruteză specialişti din mediul privat, head-hunterii au selectat 319 candidaţi.
În total, peste 8.000 de persoane s-au arătat interesate de ocuparea posturilor scoase la concurs, însă pe lista scurtă au ajuns doar 319 candidaţi, majoritatea români.
Cine răspunde pentru situaţia în care se află CFR-urile
Conducerea companiilor care gestionează infrastructura feroviară din România a intrat în repetate rânduri în atenţia procurorilor anticorupţie care au anchetat mai mulţi directori ai CFR-urilor.
Poate cel mai cunoscut caz şi totodată dosarul în care se vorbeşte despre cel mai mare prejudiu adus statului român este cel al fostului director CFR SA Mihai Necolaiciuc, cercetat şi trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Necolaiciuc este judecat în prezent în stare de libertate, el fiind acuzat că ar fi prejudiciat compania pe care a condus-o cu 70 de milioane de euro prin semnarea unor contracte de achiziţii la preţuri nejustificate.
Un alt fost director al CFR SA, Emil Sabo, numit în funcţie în februarie 2010, a fost trimis în judecată de DNA pentru o fraudă de circa 700.000 de euro. La momentul comiterii faptelor, Sabo era directorul unei companii private prin care s-ar fi derulat vânzarea a şase automotoare cu remorcă din Germania către CFR Călători. În acelaşi dosar mai sunt acuzaţi şi Alexandru Noapteş, fost director general la "CFR Călători" SA, directorulul adjunct la SNTF "CFR Călători", Nacu Vanghele şi directorul de tracţiune de la SNTF "CFR Călători", Nicolae Iosub.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu