miercuri, 26 septembrie 2012

Fiscul îşi face REŢEA DE INFORMATORI pe model suedez. Miliardarii României atacă strategia guvernamentală "Să moară şi capra vecinului"

de Alexandra PELE Publicat la: 25.09.2012 21:00 Ultima actualizare: 25.09.2012 23:47
Oficialii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) vor pleca în Suedia pentru a studia şi a se "inspira" din sistemul fiscal de acolo, în speranţa îmbunătăţirii celui din România. Una dintre măsurile pe care reprezentanţii Finanţelor o propun este "sistemul denunţătorului" care se bazează pe faptul că vecinii ştiu mai bine decât Fiscul care este venitul unei persoane, a precizat secretarul de stat Liviu Voinea pentru Mediafax.
"Acolo (în Suedia n.r.), oamenii primesc la poştă scrisori în care sunt informaţi că au plătit un impozit X, dar li se transmite şi dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii ştiu cel mai bine situaţia vecinilor şi pentru cei care transmit informaţii corecte despre aceştia se aplică scutiri, sau li se dă o recompensă şi mai plătesc doar diferenţa", a explicat Voinea.
Oamenii de afaceri din România susţin însă că măsura este puţin ciudată şi nu face altceva decât să alimenteze filosofia conform căreia "e mai bine să moară capra vecinului".
Ce părere au cei mai bogaţi români despre sistemul "pârârii vecinului"
Omul de afaceri Adrian Porumboiu (61 de ani), patronul echipei de fotbal FC Vaslui, este de părere că iniţiativa guvernul va duce la răspândirea unor practici specifice perioadei comuniste.
"Noi am avut vocaţie de informatori, iar acum încercăm să perfecţionăm asta. Mai bine i-am trimite (pe denunţători n.r.) la muncă decât să-i trimitem să se uite peste garduri. Înainte de '89, aşteptam să prind anii în care să aflăm numele informatorilor, dar între timp au apărut şi mai mulţi", a declarat pentru gândul Adrian Porumboiu, a cărui avere este estimată la circa 140 de milioane de euro, potrivit topului editat de Forbes.
Firmele controlate de antreprenorul vasluian exploatează peste 40.000 de hectare de terenuri agricole. Porumboiu deţine mai multe companii care îşi desfăşoară activitatea în industria de panificaţie precum şi în sectorul hotelier.
"Aici în Moldova, vecinii sunt plecaţi. Trebuie să ne ducem după ei în Spania, Italia", a mai adăugat Porumboiu.
George Copos (59 de ani), finanţatorul echipei de fotbal Rapid, este de părere că iniţiativa guvernului va genera "un sistem pervers de <Plată a Poliţelor între Vecini>, înainte de a genera un sistem de <Plată a Impozitelor către Stat>".
"Şicanele vor curge lanţ. Mulţi oameni, aflaţi în relaţii proaste cu vecinii, vor profita de ocazie pentru a-i şicana. Astfel, structurile Fiscului se vor ocupa de verificarea reclamaţiilor răuvoitoare ale unor cetăţeni împotriva vecinilor lor, în loc să se ocupe, cum ar fi normal, de colectarea corectă şi la timp a impozitelor datorate statului. Se vor pierde mii de ore de lucru", a declarat pentru gândul omul de afaceri a cărui avere a fost estimată în 2010 la circa 200 de milioane de euro.
Copos controlează grupul Ana Holding care administrează un lanţ de hoteluri (Ana Hotels) cu afaceri de 25,1 milioane de euro în 2011, un lanţ de magazine cu produse de panificaţie (Ana Pan) cu o cifră de afaceri de 4,4 milioane de euro anul trecut şi o fabrică de motoare electrice (Ana Imep), cu afaceri de peste 2 milioane de euro.
"Îmi este greu să cred că vecinii pot deţine, unii despre alţii, detalii de natură fiscală folositoare ANAF-ului. Iar dacă ANAF-ul ajunge să funcţioneze pe baza informaţiilor primite de la vecini, atunci e foarte rău că s-a ajuns aici", ne-a precizat omul de afaceri care a adăugat că deşi este de acord cu faptul că este anormal să "existe categorii de oameni al căror comportament sau standard de viaţă sfidează bunul simţ: oameni fără ocupaţie, care trăiesc din ajutor de şomaj ori din alocaţii pentru copii, dar care deţin palate şi flote de maşini de lux, neplătind nici un impozit Statului", nu crede că "intervenţia trebuie să vină din partea vecinilor"
Nici omul de afaceri Ionuţ Negoiţă (38 de ani), care deţine împreună cu fratele său Robert Negoiţă cel mai mare hotel din Capitală, respectiv Rin Grand Hotel, o clădire cu aproape 1.500 de camere, nu consideră că sistemul "denunţătorului" va avea efectele pe care mizează Executivul.
"Din punctul meu de vedere invadează la un anumit nivel intimitatea. Poporul român are această mentalitate formată de a muri capra vecinului şi atunci reclamaţiile vor fi extrem de multe şi nu se va putea da curs", a declarat pentru gândul Ionuţ Negoiţă a cărui avere este estimată între 60 şi 70 de milioane de euro, conform topului editat de Forbes.
Negoiţă susţine că măsura nu l-ar afecta direct deoarece nu are vecini. "Eu n-am nicio problemă, nu am vecini, stau în câmp, deci sunt absolvit de efectele acestei iniţiative", a adăugat el cu menţiunea că sistemul de delaţiune ar putea alimenta "părerea proastă pe care o are populaţie despre cei care au venituri, dar în capitalism, aceşti oameni sunt cei care ţin economia". În opinia sa Fiscul ar trebui să urmărească sursele de venit ale persoanelor care îşi afişează ostentantiv bunăstarea, nu "să-i alerge pe toţi cei care au magazine sau afaceri la vedere".
Omul de afaceri brăilean Gheorghe Caruz (66 de ani), cu o avere estimată între 95 şi 100 de milioane de euro, susţine că "măsura este puţin ciudată, însă chiar dacă nu sunt de acord, atât timp cât ei consideră că este o măsură care trebuie luată trebuie să ne conformăm".
"Nu ştiu dacă vecinii mei ar trimite sesizări la Fisc. Nici nu contează pentru că eu respect legea", a mai declarat Caruz pentru gândul.
Antreprenorul brăilean este unul dintre cei mai mari crescători de porci din ţară, are afaceri în industria cărnii, deţine o reţea de magazine alimentare, face comerţ cu cereale şi a intrat recent şi pe piaţa băuturilor răcoritoare.
Ce taxe suplimentare ar putea fi introduse după modelul suedez
Liviu Voinea, secretar de stat în MFP a explicat pentru Mediafax că executivul ia în calcul reformarea sistemului fiscal, în vederea atragerii unor venituri mai mari la buget prin "eliminarea excepţiilor". Voinea, care este la curent cu fiscalitatea nord-europeană având un MBA de la şcoala de business din cadrul Universităţii din Stockholm, a explicat că statul urmăreşte introducerea unor noi impozite pe casele moştenite şi pe piscine.
În România există circa 100.000 de piscine aflate în proprietatea unor persoane fizice, potrivit estimărilor secretarului de stat.
Experţii susţin însă că o povară fiscală mai mare nu va majora automat veniturile bugetului de stat, în special pentru că se vor găsi metode de a evita achitarea acestor impozite.
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor fiscale, respectiv a impozitelor şi a contribuţiilor sociale, dintre statele membre UE. În 2011, veniturile fiscale au reprezentat 27,2% din PIB, cu 12,4 puncte procentuale din PIB mai puţin decât media europeană, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Fiscal.
În Suedia, spre exemplu, veniturile fiscale reprezintă circa 45,8% din PIB, în scădere faţă de perioada de vârf de la începutul anilor 2000 când se situau la nivelul de 51,5% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene. Mai mult, în Suedia s-a renunţat în urmă cu cinci ani la două contribuţii, respectiv taxa pe avere şi pe tranzacţii.
"Afirmaţiile (privind introducerea unor noi impozite n.r.) reflectă modul în care gândeşte acest guvern: să-i impozitezi pe fraierii care muncesc şi produc ca să le dai leneşilor care stau acasă. În loc să se gândească la cum să creeze noi locuri de muncă, să atragă investiţii, să elimine barierele din calea absorbţiei fondurilor europene, ei vor să mai ia 10 piei de pe cei care îşi plătesc oricum impozitele", a declarat pentru gândul Gabriel Biriş, avocat specializat în legislaţie fiscală.
În opinia sa, executivul ar trebui să-şi concentreze eforturile pe majorarea eficienţei colectării taxelor percepute în prezent. "La capitolul eficienţa colectării, în cazul TVA spre exemplu, în 2011 am avut un grad de colectare de 54%, faţă de 71% în Bulgaria. Această diferenţă de 17% este echivalentul a 3,5 miliarde de euro, aproape tot deficitul bugetar", a subliniat Biriş.
Ce taxe ar putea plăti românii pentru casele moştenite
Liviu Voinea argumentează că impozitarea proprietăţilor trebuie reformată pentru a se reduce excepţiile, cum sunt, spre exemplu, casele moştenite care nu intră sub incidenţa legii privind majorarea impozitului pentru persoanele care deţin mai multe clădiri.
"Moştenirile sunt scoase din calculul impozitului pe proprietăţi multiple. La a doua casă trebuie să plăteşti impozit cu 65% mai mari decât la prima, dar dacă imobilul se moşteneşte, nu se aplică această regulă. Înţeleg că dacă ai moştenit-o nu e un act de voinţă, nu înseamnă că ai avut banii să o cumperi, dar îţi dau un timp, 6 luni - 1 an, în care trebuie să faci o alegere. Dacă o păstrezi trebuie să plăteşti impozit ca pentru a doua casă, dacă nu să o vinzi", a explicat secretarul de stat.
În prezent, persoanele care au în proprietate două sau multe imobile trebuie să achite un impozit cu 65% mai mare pentru prima clădire în afara celei de reşedinţă, cu 150% în plus pentru cea de-a doua şi cu 300% mai mult pentru următoarele. Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii care se stabileşte în funcţie de tipul imobilului, rangul localităţii şi zona în care se află.În Suedia, cota este de 0,75% la valoarea impozabilă a imobilului sau cel mult 6.825 de coroane.
Totodată, în România gradul de colectare a impozitelor pe proprietate este de 0,7% din PIB, în timp ce în Suedia este de 1,2% din PIB, conform celor mai recente date, respectiv cifrele aferente anului 2010. Guvernul estimează ca veniturile din impozitarea caselor moştenite să majoreze procentul la circa 1,1% din PIB.
"Sunt de acord cu faptul că sistemul de impozitare al proprietăţii trebuie reformat pentru că sunt foarte mari nereguli aici", este de părere şi avocatul Gabriel Biriş. "Spre exemplu, în momentul de faţă, dacă o persoană fizică plăteşte un impozit de un leu pe o clădire, indiferent că vorbim de spaţiu comercial sau apartament", a adăugat el cu menţiunea că dacă executivul ar alege să impoziteze clădirile moştenite s-ar găsi metode pentru a le ocoli.
Deşii au salarii mai mari, suedezii trebuie să lucreze mai multe zile decât românii pentru a-şi plăti taxele
Românii trebuie să muncească anul acesta 138 de zile pentru stat, respectiv pentru a-şi achita toate taxele şi impozitele, potrivit calculelor realizate de Centrul Independent pentru Studii în Economie şi Drept (CISED).
Un calcul similar realizat de Institutul economic Molinari pe baza datelor Erst&Young relevă că suedezii lucrează anul acesta 191 de zile pentru stat, în condiţiile în care încasează un salariu mediu lunar de circa 1.700 de euro, de 4,5 ori mai mare decât cel din România.
România se află pe locul 62 în lume, în ceea ce priveşte independenţa economică, reiese din raportul anual editat de Heritage Foundation şi The Wall Street Journal. În ceea ce priveşte libertatea fiscală, România o obţinut un scor de două ori mai bun decât Suedia, respectiv 87,4 faţă de 39,1.
Libertatea fiscală este un indicator care măsoară povara fiscală impusă de stat. Indicatorul include atât povara directă, respectiv taxele şi impozitele plătite de cetăţeni şi companii cât şi ponderea veniturilor fiscale din PIB.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Un comentariu:

  1. Daca realizarile tale sunt facute prin munca cinstita nu ai de ce sa te temi. Se opun numai cei ce au ceva de ascuns.

    RăspundețiȘtergere