Sicilia se sufocă în pragul falimentului, sugrumată de politicieni-căpuşă şi corupţie Data publicarii:14 august 2012 | Autor: Vlad Popescu
Bătrâna Sicilie, pârjolită de soare şi bătută de valuri, se poate
lăuda ca fiind un loc etern în istoria culturală a omenirii. Un tărâm
intens ficţionalizat, scăldat în apele anticei Mare Nostrum, micuţa
insulă din vârful “cizmei” italiene a dat naştere la mituri diverse,
servind şi ca spaţiu de apariţie şi dezvoltare a unor figuri legendare -
Arhimede, Empedocle, Epicarmos din Kos sau Luigi Pirandello. Frumuseţea
şi trecutul sângeros al Siciliei au contribuit la modelarea mitului
modern al Cosa Nostra, insula fiind leagănul temutei Mafii şi refugiul
lui Michael Corleone în operele lui Mario Puzo, ecranizate de Francis
Ford Coppola în trilogia “Naşul”.
Călită în războaie, cu o identitate culturală inconfundabilă,
Sicilia este în faţa unei noi încercări a istoriei. În lipsa unui
conflict militar major, criza financiară şi economică va defini fără
doar şi poate acest început de secol. După ani de risipă, nepotism,
clientelism şi corupţie, Sicilia este în pragul falimentului. Un articol
recent al Der Spiegel vorbeşte extrem de dur despre Sicilia,
extrapolând fără prea multe argumente clientelismul şi corupţia în
caracteristici ale Italiei în ansamblu şi chiar ale statelor-problemă,
din sudul zonei euro, în general. Există însă cifre, personaje şi
situaţii care justifică anumite semne de întrebare şi care ar putea suna
familiar şi în alte părţi.
UN ŞEF LA OPT PERSOANE
Regiunea semiautonomă Sicilia, cu aproximativ cinci milioane de locuitori, generează 5,5% din Produsul Intern Brut al Italiei şi este condusă de un guvernator, preşedinte al guvernului regional, care răspunde în faţa unui parlament cu 90 de membri.
Regiunea semiautonomă Sicilia, cu aproximativ cinci milioane de locuitori, generează 5,5% din Produsul Intern Brut al Italiei şi este condusă de un guvernator, preşedinte al guvernului regional, care răspunde în faţa unui parlament cu 90 de membri.
Dincolo de salariile umflate pentru care nu fac mai nimic şi de
faptul că aproape o treime dintre parlamentarii locali au dosare penale
şi sunt ţinta a diverse acţiuni în justiţie sau sunt anchetaţi, Der
Spiegel observă că principalele probleme ale Siciliei sunt nepotismul şi
clientelismul. 144.000 de sicilieni - asistenţi medicali, consultanţi,
salariaţi temporar - sunt plătiţi din bani publici, unul din opt fiind
"şef".
Politicienii de pe insulă au dat dovadă de creativitate când vine
vorba de servirea de locuri de muncă: Sicilia are aproape 27.000 de
pădurari - mult mai mulţi decât plăteşte provincia canadiană British
Columbia pentru a avea grijă de nesfârşitele-i păduri. Potrivit The
Guardian, fiecare 239 de locuitori sunt deserviţi de câte un funcţionar
public, faţă de unul la 2.500 în regiunea Lombardia, din nordul Italiei.
Guvernanţii au creat locuri de muncă şi prin formarea unei armate de
instructori: Sicilia are 7.000 de "traineri", dar numai 4% dintre cei
instruiţi ajung să lucreze. Pe lângă veniturile generoase din timpul
activităţii, cei mai descurcăreţi funcţionari publici reuşesc să se
retragă cu pensii de invidiat. Spre exemplu, Felice Crosta, fost şef
peste colectarea deşeurilor în regiune, primeşte de la stat o pensie de
500.000 de euro pe an.
PODURI FĂRĂ DRUM
Administraţia regională are la dispoziţie fonduri UE de 20 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare. Sicilia a atras însă foarte puţini bani europeni, proiectele eligibile lipsind cu desăvârşire. Fondurile totuşi accesate au fost risipite. "Poduri de autostradă fără drumuri de acces şi baraje fără apă" sunt martorii tăcuţi ai nepăsării politicienilor, în timp ce mafia s-a îmbogăţit, notează revista germană.
Comisia Europeană cere Siciliei returnarea unor fonduri de 600 milioane euro cheltuite pe proiecte dubioase, precum campionate de golf sau renovarea unui bar. UE a deblocat, din 2007, fonduri nerambursabile de 7 miliarde euro destinare regiunii, însă autorităţile nu au reuşit să respecte condiţiile stricte în care trebuie cheltuiţi banii europeni şi au pierdut oportunitatea.
Administraţia regională are la dispoziţie fonduri UE de 20 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare. Sicilia a atras însă foarte puţini bani europeni, proiectele eligibile lipsind cu desăvârşire. Fondurile totuşi accesate au fost risipite. "Poduri de autostradă fără drumuri de acces şi baraje fără apă" sunt martorii tăcuţi ai nepăsării politicienilor, în timp ce mafia s-a îmbogăţit, notează revista germană.
Comisia Europeană cere Siciliei returnarea unor fonduri de 600 milioane euro cheltuite pe proiecte dubioase, precum campionate de golf sau renovarea unui bar. UE a deblocat, din 2007, fonduri nerambursabile de 7 miliarde euro destinare regiunii, însă autorităţile nu au reuşit să respecte condiţiile stricte în care trebuie cheltuiţi banii europeni şi au pierdut oportunitatea.
Mafia este acceptată, de facto, în Italia, acuză Der Spiegel, citând
rapoartele cunoscutului ONG SOS Impresa. Cosa Nostra în Sicilia, Camorra
în Napoli şi ëNdrangheta în Calabria generează o cifră de afaceri
anuală de peste 100 miliarde euro, iar mafia italiană a realizat în 2011
un profit de 70 miliarde euro, estimează SOS Impresa, cifre de invidiat
pentru orice companie italiană.
Mafia controlează porţiuni mari din sectorul colectării deşeurilor şi
din industria transporturilor, din comerţul cu lapte şi brânzeturi, şi
construieşte drumuri pe bani publici. Sistemul de licitaţii publice este
părtaş la tot felul de fraude. Dar nimic nu se schimbă. Cei care
câştigă un contract pentru construcţia unei secţiuni de autostradă
pentru 100 milioane euro îl vând mai departe pentru 90 de milioane de
euro, şi tot aşa. În final, se ajunge la realizarea lucrărilor pentru
care statul a plătit 100 milioane euro cu investiţii de numai 10
milioane euro, iar calitatea rezultatului este proporţională. Este cazul
autostrăzii A3 Salerno - Reggio Calabria, a cărei construcţie a început
în 1962 şi a fost finalizată în 1974, "aproape fiecare kilometru fiind
realizat de câte o altă firmă". La predarea lucrărilor, autorităţile au
constatat că nu există bandă de urgenţă. 20 de ani mai târziu, în 1997,
au început lucrările de renovare a drumului, cu termen de finalizare
2017 şi costuri de construcţie de 10 ori peste bugetul iniţial. Şi
nimeni nu se revoltă şi nu există nici o urmă de consecinţe politice,
observă Der Spiegel. Enrico Del Mercato, autorul volumului "La Zavorra"
(Povara), care a tras semnalul de alarmă privind situaţia administraţiei
din Sicilia, a remarcat impactul uriaş al clientelismului asupra
tendinţelor de vot de pe insulă, mult mai puternic decât al Mafiei.
"Aproximativ 70% dintre voturile din Sicilia se reduc la clientelism.
Doar 5% sunt influenţate de Mafie. Mafia nu este implicată în
distribuţia locurilor de muncă în schimbul voturilor, dar este
răspunzătoare pentru mentalitatea din spatele acestui obicei. Ideea că
«acum depinzi de mine, continuă să mă votezi» este foarte mafiotă",
comentează autorul, pentru The Guardian. Până acum, politicienii din
Sicilia au fost lăsaţi în pace de Roma pentru că au garantat întotdeauna
voturi la alegeri pentru partidele "de la centru", spune Maurizio
Bernava, un lider sindical local.
sursa; business magazin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu