Curiosity a "împuşcat" prima rocă de pe Marte
sursa foto HO
Robotul Curiosity a "împuşcat" prima rocă marţiană, duminică, trăgând cu
o armă-laser, în cadrul unei misiuni de analizare a mineralelor de pe
planeta roşie, iar savanţii de la NASA au spus că operaţiunea a avut
succes, informează Reuters.
Roverul-laborator şi-a îndreptat arma cu laser spre o rocă de mărimea
unui pumn şi a tras în ea cu o viteză de 30 de impulsuri laser într-o
perioadă de 10 secunde, se afirmă într-un comunicat emis de NASA de la
centrul de control al misiunii, situat la Jet Propulsion Laboratory, din
apropiere de Los Angeles.
Fiecare impuls eliberează peste 1 milion de waţi de energie într-o
miliardime de secundă, vaporizând practic acea rocă şi generând astfel o
flamă, ce este analizată apoi de un mic telescop montat pe robotul
Curiosity.
Acel halou ionizat, ce poate fi observat şi înregistrat de la o distanţă
de 7,5 metri, este împărţit apoi în componentele sale, în funcţie de
lungimile de undă, de către trei spectrometre, care oferă oamenilor de
ştiinţă americani informaţii despre compoziţia chimică a rocii
respective.
Acest dispozitiv, denumit Chemistry-and-Camera Instrument sau ChemCam,
este capabil să distingă peste 6.000 de lungimi de undă diferite în
spectrul ultraviolet, infraroşu şi cel vizibil. ChemCam va efectua peste
14.000 de astfel de măsurători în cadrul misiunii robotului Curiosity
pe Marte.
Scopul folosirii în premieră, duminică, a armei cu laser a fost acela de
a efectua "o tragere de antrenament" pentru a testa instrumentul.
Savanţii vor analiza însă datele primite pentru a determina compoziţia
chimică a rocii, pe care au denumit-o "Coronation".
Robotul Curiosity, un vehicul pe şase roţi care cântăreşte o tonă şi are
forma unui automobil compact, a coborât în interiorul unui crater uriaş
aflat în apropiere de ecuatorul planetei Marte, pe 6 august, după o
călătorie în spaţiu de peste 570 de milioane de kilometri, care a durat
opt luni. Curiosity va petrece pe Marte aproximativ doi ani şi va avea
misiunea de a determina dacă această planetă a prezentat în trecutul ei
condiţii propice pentru apariţia şi întreţinerea vieţii microbiene.
Ţinta principală a roverului este Muntele Sharp, alcătuit din roci
sedimentare, aflat în craterul Gale. Controlorii misiunii verifică,
gradual, sofisticatele instrumente de la bordul robotului, înainte de
a-l trimite pe Curiosity în voiajul său prin peisajul marţian.
Înainte ca robotul Curiosity să plece în călătoria sa de 7 kilometri
până pe Muntele Sharp, o călătorie ce ar putea dura şase luni,
coordonatorii misiunii intenţionează să trimită robotul într-o scurtă
"plimbare", până la o zonă aflată la o distanţă de aproximativ 500 de
metri de locul unde a coborât pe Marte.
Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima
misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor
marţiene Viking din anii 1970, fiind totodată cel mai sofisticat şi mai
performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni
pe o altă planetă.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu