Ce înseamnă 40 de grade Celsius pentru corp
6 august 2012, 21:35 |
Autor: | 575 afişări
Medicii ne sfătuiesc să ne punem la
adăpost umbros în zilele următoare. Temperaturile ridicate vor fi o
provocare chiar şi pentru cei sănătoşi.
Organismul uman are mecanisme proprii de
autoreglare termică, prin care gestionează cantitatea de căldură care
„intră" sau „iese". Însă echilibrul termic poate fi uşor perturbat în
cazul în care condiţiile de mediu sunt nefavorabile pe durate mari şi în
lipsa unor măsuri externe de susţinere a proceselor de termoreglare.
„Temperatura este unul dintre parametrii cei mai constanţi ai
organismului, variind uşor între 36, 6 şi 37,5 grade Celsius. În
condiţiile expunerii prelungite la temperaturi mai mari de 38 de grade
Celsius, se produce transpiraţia abundentă, ca parte a procesului de
termoreglare şi de evitare a supraîncălzirii corpului, explică medicul
de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti. Hipertermia, o febră indusă din exterior
Dacă mecanismele organice de reglare termică sunt depăşite de situaţie, apare hipertermia, un fenomen similar febrei. „În cazul căldurii excesive din mediul extern, dacă termostatul intern, care este reglat la 36, 8 grade Celsius, de exemplu, nu face faţă, apare fenomenul de hipertermie, adică de supraîncălzire", spune medicul Călin Ciubotaru. Supraîncălzirea este asociată cu deshidratarea şi, ca urmare, pot apărea manifestări precum crampele şi spasmele musculare, ameţelile, tremorul, convulsiile.
„Crampele calorice apar, în general, la cei care transpiră excesiv şi care fac muncă fizică grea. Ele sunt anunţate de simptome precum senzaţia acută de sete şi scăderea diurezei (a cantităţii de urină) şi se pot manifesta sub forma unor crampe localizate sau a unor spasme musculare pe o suprafaţă mai mare a corpului, cu o durată de la câteva minute la câteva ore", spune medicul de medicina muncii Garofiţa Nicolae de la Centrul Medical Garomed din Bucureşti. Dacă nu se iau măsuri de protejare şi de rehidratare cât mai repede, se poate ajunge la colaps (leşin) şi chiar la deces.
„Colapsul caloric este ceva asemănător unei insolaţii severe şi se manifestă prin dureri abdominale, prin stări de greaţă, printr-o stare accentuată de slăbiciune, pe fondul scăderii tensiunii arteriale. Persoana în cauză trebuie adăpostită cât mai repede într-un loc umbros şi suficient ventilat şi va primi soluţii saline pentru rehidratare", precizează medicul Garofiţa Nicolae.
Vârstnicii, copiii şi alcoolicii, vulnerabili
Un alt potenţial risc în urma expunerii prelungite la temperaturi caniculare este şocul termic, un fenomen ce apare pe fondul unor tulburări grave în procesele de termoreglare ale organismului.
„Ameţelile, agitaţia, convulsiile, tremorul exprimă intrarea în starea de şoc termic, care poate duce la comă şi chiar la moarte subită. Copiii, vârstnicii şi alcoolicii sunt cei mai vulnerabili din acest punct de vedere, primii pe fondul deficienţei mecanismelor de termoreglare, iar cei din urmă din cauza deshidratării provocate de consumul mare de alcool", atrage atenţia medicul Garofiţa Nicolae. Pe fondul deshidratării creşte şi vâscozitatea sângelui, asociată cu formarea de cheaguri şi, implicit, cu riscul de accidente vasculare uşoare.
"Creierul uman suportă până la 42 de grade Celsius. Peste acest prag, apare suferinţa neurologică.''
Călin Ciubotaru medic de familie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu