„Repatrierea“ creierelor: unu din cinci studenţi români din străinătate s-ar întoarce acasă pentru un salariu de 1.000-1.500 de euro
astăzi, 00:07
Vezi galeria foto
Prezentarea rezultatelor sondajului realizat de LSRS a avut loc ieri în cadrul unei conferinţe de presă
Majoritatea studenţilor români din străinătate s-ar întoarce
în ţară pentru familie şi prieteni, în timp ce unu din cinci ar accepta
"repatrierea" pentru un job bun, plătit între 1.000 şi 1.500 de euro
lunar, potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din
Străinătate (LSRS) în perioada aprilie - mai.
Posibilitatea de promovare şi dezvoltare profesională este şi ea un
motiv suficient de importante pentru care 73% din tineri ar dori să
revină în ţară dacă anagajatorii de pe plan local le-ar oferi mediul
propice pentru a evolua.
"Cheia spre casă a tinerilor valoroşi se află acum în mâinile
angajatorilor. Considerăm că ar fi utilă sporirea şi diversificarea
ofertele de muncă, precum şi îmbunătăţirea proceselor de recrutare",
este de părere Maria-Magdalena Manea, responsabil cercetare în cadrul
LSRS.
Deşi datele centralizate de LSRS arată că în prezent există mai mult
de 50.000 de studenţi români care învaţă în străinătate, alte
organizaţii non-profit de pe plan local spun că numărul acestora este de
fapt mult mai mic (circa 22.000). Motivul pentru care există o
discrepanţă atât de mare între informaţiile prelevate de organizaţiile
care activează în zona educaţională este lipsa unei instituţii de stat
care să le centralizeze.
Având în vedere situaţia economică dificilă prin care trece România
şi care se resimte şi la nivel de învăţământ, fie el de stat sau privat,
deşi nu există date în acest sens, foarte puţini dintre cei care au
plecat în străinătate s-au mai întors în ţară.
În anii trecuţi principalele motive de îngrijorare ale acestora cu
privire la posibilitatea revenirii în România ţineau de pachetul
salarial sau oferta redusă a locurilor de muncă. Nici anul acesta
grijile lor nu sunt cu mult mai diferite, principalii factori care le
îngreunează accesul pe piaţa din România fiind ofertele de muncă
neatrăgătoare (75%), incompatibilitatea studiilor urmate cu piaţa muncii
de pe plan local (41%) şi procesele de recrutare anevoioase (40%). Cu
toate acestea, în prezent majoritatea sunt gata să treacă salariul pe
planul doi al listei de priorităţi doar pentru a fi mai aproape de
familie şi prieteni.
În
ceea ce priveşte contextul social, aproximativ 52% din respondenţi au
spus că se simt foarte motivaţi să revină în ţară pentru familie, iar
38% şi-ar dori să fie din nou înconjuraţi de prietenii pe care i-au
lăsat în România atunci când au plecat la studii în străinătate.
Din punctul de vedere al modului în care tinerii cu studii superioare
din străinătate ar trebui să fie trataţi de angajatorii de pe piaţa
locală Dan Nechita, secretar general al LSRS, spune că ei nu ar trebui
să beneficieze de niciun tratament preferenţial, ci doar să aibă parte
de o recrutare meritocratică şi transparentă, în cadrul căreia să îşi
dea seama de potenţialul şi valoarea lor. "Studenţii români din
străinătate trebuie încurajaţi să îşi îndrepte privirile către România,
să fie integraţi pe piaţa muncii ca şi cei care au studiat aici", a spus
el.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.061 de studenţi şi
absolvenţi români care studiază sau au studiat în străinătate pentru o
perioadă de minimum un semestru la o unitate de învăţământ acreditată în
străinătate.
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu