VINDECĂRI INCREDIBILE. Un medic român tratează zeci de boli cu DOCTORII DIN INSECTE

VINDECĂRI INCREDIBILE. Un medic român tratează zeci de boli cu DOCTORII DIN INSECTE

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ . Un doctor român face pastile unice pentru hepatite din gândaci, loţiuni pentru negi din fluturi și pomezi pentru varice din muște. De 30 de ani, nu ridică nasul din insecte. Le crește cu grijă și le prelucrează cu spor la subsolul casei, iar leacurile le vinde în cabinetul său Insect-Farm din București și în câteva farmacii din ţară. Mircea Ciuhrii, virusolog român școlit la Moscova, spune că proteinele din insecte au proprietăţi unice, iar formula după care a reușit să le extragă și să le încorporeze în poţiuni și pastile, doar de el știută, este autorizată și brevetată la Geneva. Mii de bolnavi au scăpat de negi, micoze, bătături, varice, dar și de hepatite B și C, după ce au făcut cură cu gândaci. Printre ei, și celebrităţi ca Ion Iliescu, Gheorghe Zamfir, mari actori și interpreţi. Preţurile medicamentelor sunt fără concurenţă: cele mai scumpe ajung la 200 de lei. A descoperit întâmplător că fluturii fac bine la piele Biroul cercetătorului din zona Dacia este ticsit de tratate cu fluturi și gândaci pe copertă, în vitrină stau zeci de cupe de la saloane de inventică, iar pereţii sunt tapetaţi cu poze de tip "înainte și după" de la pacienţi lecuiţi. Medicul Mircea Ciuhrii a început cercetarea în domeniul insectelor în 1967, la Chișinău, într-un institut de protecţia mediului, subordonat Moscovei. Pe atunci, le studia în alt scop. "Creșteam insecte în laborator, le infectam virusuri, iar când se înmulţeau în natură, provocam o epidemie și le omoram fără poluare", povestește doctorul. În timpul manipulării, a observat un fenomen ciudat: că pielea de pe degete începuse să i se subţieze. Așa că a început să le studieze mai intens, descoperind în gândaci și musculiţe un potenţial medical incredibil. "Proteinele din insecte nu se mai găsesc în alte fiinţe vii. Sunt enzime și polizaharide tipul keratinelor, care ajută la absorbţia negilor, bătăturilor, aluniţelor, dar au și efect antiviral, antifungic și antireumatic. Adică sunt bune pentru hepatite, micoze și boli articulare", explică dr. Ciuhrii. În euforia primelor descoperiri, planul lui a fost să transforme institutul pe care îl conducea în institut farmaceutic internaţional, însă a intrat în conflict cu autorităţile rusești. În 1996, s-a întors în România și s-a privatizat. "Nu înţeleg repulsia, substanţele se extrag doar din larve sterile" De cum intri în laborator, te pălește un damf de gândaci striviţi, cu care te înveţi repede. Insectele sunt așezate pe căprării: larvele și pupele gândacilor (a treia fază de dezvoltare) mișună în tărâţe și mălai, în caserole colorate și etichetate, iar fluturii maturi dau din aripi în borcane de 800 de grame. Într-o altă cameră, muștele sunt închise în cutii asemănătoare stupinelor, iar câteva zburdă libere. Insectele trăiesc și se înmulţesc în condiţii septice, temperatura și umiditatea sunt atent controlate. Repulsia oamenilor nu este întemeiată, încearcă să ne lămurească medicul, în timp ce agită un borcan cu fluturi. "Ele au patru faze de dezvoltare-ou, larvă, pupă și adult. Compoziţia chimică li se schimbă de la o fază la alta. În general, extragem substanţa activă din insecte când sunt în faza de larve sau pupă, perfect sterile", detaliază cercetătorul. Modul de fabricare, la fel ca în cazul medicamentelor obișnuite În camera alăturată, două angajate aleg larvele și pupele din castroanele cu mălai ca și cum ar scoate fire din pulover cu igliţa. Odată curăţaţi, viermișorii sunt trecuţi printr-un storcător care arată ca o mașină de tocat carne, până rămâne din ei doar un suc plin de substanţă activă. Sucul e pus la zvântat, iar substanţa uscată care rămâne e analizată și apoi încorporată în medicamente, creme și loţiuni, printr-o tehnologie asemănătoare celei prin care se produc și medicamente de sinteză obișnuite. "Nimeni în lume nu a mai studiat compoziţia moleculară a insectelor atât de bine încât să poată utiliza substanţele în industria farma. Tehnologia de extracţie trebuie să fie exactă. De exemplu, o proteină există în forma de care am eu nevoie doar 4-6 ore în organismul insectei, apoi nu-mi mai e de folos", ţine să specifice dr. Ciuhrii. 200 de lei costă cel mai scump produs din "insectar"- un medicament care tratează heptitele B și C. Unguentele pentru hemoroizi ajung la 30 de lei, iar cremele, șampoanele și alte cosmetice costă puţin peste 20 de lei PRODUSE "Bestseller-ul"  e pe bază de gândaci Mircea Ciuhrii are 50 de preparate biologice, patentate și autorizate de Ministerul Sănătăţii.     Primul medicament a fost Kerato-Liz, obţinut din fluturi, care a avut un succes teribil în tratarea keratitelor, negilor, alu­niţelor în toată lumea. Produsul s-a vândut ca pâinea caldă și cu banii obţinuţi din vânzarea lui a reușit să-și cumpere casa în care locuiește acum cu familia și unde și-a făcut laboratorul și cabinetul de consultaţii.     Următorul "best-seller" a fost Hepatito-Liz, obţinut din gândaci, medicamentul care se vinde în continuare cel mai bine și despre care medicul spune că scade cu 60% concentraţia virusului B și cu 40% , virusul C. Tratamentul pentru hepatite durează, în general, un an, însă medicul spune că sunt cazuri când viremia scade și în 2-3 luni. Tratamentul lunar costă 200 de lei.     Din muște face medicamente vasodilatatoare cu care se tratează afecţiunile circulatorii (arterite, varice, neuropatii provocate de diabet).     A pătruns și în industria cosmetică: șampoane pentru volum, antimătreaţă, creme antirid, antiacneice și anti-rozacee (fiecare în jur de 20-30 lei) "Proteinele din insecte nu se mai găsesc în alte fiinţe vii, dar nimeni nu a reușit să le încorporeze în medicamente. Am vindecat cu ele mii de oameni de negi, aluniţe, bătături, hepatite B și C, micoze, varice și boli circulatorii." ACAD. DR. MIRCEA CIUHRII, inventatorul pastilelor din insecte

Autor: Evenimentul Zilei Sursa: www.evz.ro  Sambata, 18 Februarie 2012