Picătura de cunoaştere
Util si placut - Delia PATRUGenii... inexacte
Una dintre marile „dureri“ ale oamenilor de ştiinţă este aceea că trebuie să îşi revizuiască punctul de vedere, de multe ori după puţin timp, pentru a-şi schimba o serie de afirmaţii „cu greutate“, care conţin expresii de tipul „nu va fi niciodată posibil“ sau „este imposibil“.
Cotidianul german Bild a enumerat câteva dintre previziunile ştiinţifice eronate ale unor mari personalităţi, care au fost infirmate după câţiva ani sau chiar după câteva luni. Un exemplu elocvent este însuşi Albert Einstein, care în 1932 spunea că „nu avem nici cel mai mic indiciu că energia nucleară va putea fi obţinută. Asta ar însemna că atomul ar putea fi spart după bunul-plac al omului“. Lucrurile au stat însă cu totul altfel. Şase ani mai târziu, în 1938, Otto Hahn şi Fritz Straßmann au realizat prima fusiune a nucleului de uraniu, prin bombardarea acestuia cu neutroni, cu toate că scopul iniţial al experimentului nu a fost acesta. Şi pentru a rămâne în temă, trebuie menţionată şi declaraţia amiralului William Leahy, care, atunci când i-a fost cerută părerea despre bomba atomică, a spus: „Acea bombă nu va funcţiona niciodată. Şi vorbesc în calitate de specialist în explozibil“. Faptul că această bombă a funcţionat este bine ştiut, fiind suficient să amintim de sutele de victime de la Hiroshima sau Nagasaki. La rândul său, un alt fizician de marcă, Thomas Edison, spunea în 1889: „Să te joci aiurea cu curentul alternativ este doar o pierdere de timp. Nimeni nu-l va folosi vreodată“. Este inutil să mai precizăm că în prezent curentul alternativ are o largă întrebuinţare în electrotehnică datorită faptului că poate fi produs, transmis şi utilizat în condiţii mult mai avantajoase decât curentul continuu.
Computerul,
eterna surpriză
În 1977, Ken Olson, fondatorul Digital Equipment Corp., companie producătoare a vechilor sisteme Mainframe, spunea că „nu există nici un motiv pentru care cineva şi-ar dori un computer acasă“. Este inutil să mai spunem ce reprezintă un computer în viaţa omului modern. În urmă cu câţiva ani, deţinătorul Microsoft, Bill Gates, a prezis că „nu vom putea face niciodată un sistem de operare de 32 de biţi“. În prezent, sistemele de operare pe 64 de biţi sunt deja comune. În 1943, la scurt timp după inventarea primului computer, Thomas Watson spunea: „Cred că există o piaţă mondială de desfacere pentru aproximativ cinci computere“. Şase ani mai târziu, în 1949, specialiştii revistei Popular Mechanics scriau: „Calculatoarele viitorului vor cântări în jur de 1,5 tone“. Predicţia lor a fost însă infirmată, prin inventarea microcipurilor şi a tranzistoarelor. Un alt domeniu, la fel de fascinant, dar în care au fost făcute multe previziuni infirmate ulterior, este cel al călătoriilor în spaţiu. De exemplu, în 1936, ziarul New York Times scria că „o rachetă nu va putea niciodată să părăsească atmosfera pământului“. În 1957, a fost lansat în spaţiu primul satelit artificial din lume, numit Sputnik. Această operaţiune a contrazis şi previziunea lui Sir Harold Spencer Jones, astronom al Royal Society, care, cu câteva săptămâni înainte de lansare spunea: „Călătoria în spaţiu mi se pare o prostie“.
Una dintre marile „dureri“ ale oamenilor de ştiinţă este aceea că trebuie să îşi revizuiască punctul de vedere, de multe ori după puţin timp, pentru a-şi schimba o serie de afirmaţii „cu greutate“, care conţin expresii de tipul „nu va fi niciodată posibil“ sau „este imposibil“.
Cotidianul german Bild a enumerat câteva dintre previziunile ştiinţifice eronate ale unor mari personalităţi, care au fost infirmate după câţiva ani sau chiar după câteva luni. Un exemplu elocvent este însuşi Albert Einstein, care în 1932 spunea că „nu avem nici cel mai mic indiciu că energia nucleară va putea fi obţinută. Asta ar însemna că atomul ar putea fi spart după bunul-plac al omului“. Lucrurile au stat însă cu totul altfel. Şase ani mai târziu, în 1938, Otto Hahn şi Fritz Straßmann au realizat prima fusiune a nucleului de uraniu, prin bombardarea acestuia cu neutroni, cu toate că scopul iniţial al experimentului nu a fost acesta. Şi pentru a rămâne în temă, trebuie menţionată şi declaraţia amiralului William Leahy, care, atunci când i-a fost cerută părerea despre bomba atomică, a spus: „Acea bombă nu va funcţiona niciodată. Şi vorbesc în calitate de specialist în explozibil“. Faptul că această bombă a funcţionat este bine ştiut, fiind suficient să amintim de sutele de victime de la Hiroshima sau Nagasaki. La rândul său, un alt fizician de marcă, Thomas Edison, spunea în 1889: „Să te joci aiurea cu curentul alternativ este doar o pierdere de timp. Nimeni nu-l va folosi vreodată“. Este inutil să mai precizăm că în prezent curentul alternativ are o largă întrebuinţare în electrotehnică datorită faptului că poate fi produs, transmis şi utilizat în condiţii mult mai avantajoase decât curentul continuu.
Computerul,
eterna surpriză
În 1977, Ken Olson, fondatorul Digital Equipment Corp., companie producătoare a vechilor sisteme Mainframe, spunea că „nu există nici un motiv pentru care cineva şi-ar dori un computer acasă“. Este inutil să mai spunem ce reprezintă un computer în viaţa omului modern. În urmă cu câţiva ani, deţinătorul Microsoft, Bill Gates, a prezis că „nu vom putea face niciodată un sistem de operare de 32 de biţi“. În prezent, sistemele de operare pe 64 de biţi sunt deja comune. În 1943, la scurt timp după inventarea primului computer, Thomas Watson spunea: „Cred că există o piaţă mondială de desfacere pentru aproximativ cinci computere“. Şase ani mai târziu, în 1949, specialiştii revistei Popular Mechanics scriau: „Calculatoarele viitorului vor cântări în jur de 1,5 tone“. Predicţia lor a fost însă infirmată, prin inventarea microcipurilor şi a tranzistoarelor. Un alt domeniu, la fel de fascinant, dar în care au fost făcute multe previziuni infirmate ulterior, este cel al călătoriilor în spaţiu. De exemplu, în 1936, ziarul New York Times scria că „o rachetă nu va putea niciodată să părăsească atmosfera pământului“. În 1957, a fost lansat în spaţiu primul satelit artificial din lume, numit Sputnik. Această operaţiune a contrazis şi previziunea lui Sir Harold Spencer Jones, astronom al Royal Society, care, cu câteva săptămâni înainte de lansare spunea: „Călătoria în spaţiu mi se pare o prostie“.
sursa; gazeta de sud
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu