luni, 22 august 2011

Bugetari - turişti pe bani publici

Bugetari - turişti pe bani publici

22 august 2011, 07:45 |  Autor: Corina Bărbuică,Oana Alexandru,Codruţa Pop,Raluca Dan | 1299 afişări
Consilierii locali scot zeci de mii de euro pentru aşa-zise schimburi de experienţă în lume
Foto: Shutterstock

Consilierii locali scot zeci de mii de euro pentru aşa-zise schimburi de experienţă în lume

 
An de an, primari, consilieri locali sau judeţeni, referenţi şi directori de regii scot din vistieriile instituţiilor publice zeci de mii de euro pentru aşa-zise schimburi de experienţă în lume.
Italia, Spania, Croaţia, Germania, Israel, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Filipine, India sau Caraibe. Sunt doar câteva dintre destinaţiile pe care aleşi locali şi judeţeni, dar şi şefi de servicii, referenţi sau chiar secretare din ţară şi din Capitală le-au vizitat pentru câteva zile de ,,culturalizare" şi schimb de experienţă. Că este vorba de gestionarea deşeurilor, transportul public, implementarea proiectelor, promovare, orice astfel de excursie înseamnă mii de euro de la bugetul local al unor localităţi care se plâng că nu au bani nici de salarii, darămite de investiţii.

Totuşi, bani pentru sejururi „de lucru" se găsesc. De pildă, Opera Comică pentru Copii, păstorită de Smaranda Oţeanu Bunea, a plătit excursii de mii de lei. Ea a declarat pentru ,,Adevărul" că funcţionarii Primăriei s-au autoinvitat în aceste deplasări, pentru că ei sunt cei care le avizează. La Craiova, un director şi un viceprimar au plecat câteva zile în Dubai pentru a studia transportul public. S-au întors miraţi că staţiile de autobuz de acolo au aer condiţionat, uitând că temperaturile, indiferent de lună, sunt de 38-40 de grade Celsius. Alţi aleşi, din Mureş, au plecat să promoveze judeţul la Festivalul Ciorbei, în Ungaria. Nicio astfel de vizită nu are însă un rezultat vizibil pentru cei care plătesc practic deplasările edililor. Motivul etern: e criză.

Viceprimarul Craiovei, Mărinică Dincă, şi şeful Regiei Autonome de Transport (RAT), Marinel Florescu, au făcut în primăvară o plimbare până în Dubai, ca să studieze autobuzele moderne de acolo. Excursia în Emiratele Arabe a celor doi a costat bugetele instituţiilor 6.000 de euro. Cei doi au participat în perioada 10-14 aprilie la Congresul Mondial al Uniunii Internaţionale a Transportatorilor Publici.

Viceprimarul Craiovei, Mărinică Dincă (sus), şi şeful Regiei Autonome de Transport, Marinel Florescu (jos), au mers în Dubai ca să se documenteze asupra autobuzelor cu aer condiţionat


Organizată la Dubai, excursia de cinci zile a costat cele două instituţii aproximativ 25.000 de lei. Deplasarea lui Mărinică Dincă în Dubai a costat în total 12.742 de lei reprezentând cheltuielile cu deplasarea, taxă de participare şi cazare. Aceleaşi cheltuieli le-a achitat şi şeful RAT Craiova, Marinel Florescu, banii fiind aprobaţi din bugetul instituţiei. La întoarcerea din deplasare, viceprimarul şi şeful Regiei Autonome de Transport, a pus la punct caietul de sarcini pentru achiziţionarea a 20 de autobuze nou-nouţe.

„Staţii de autobuz ca OZN-urile"

Vicele s-a arătat impresionat de sistemul de transport public din Dubai. „Au şi autobuze cu aer condiţionat, şi scaune suficiente să nu stea nimeni în picioare, iar staţiile de autobuz sunt închise, au şi ele scaune şi aer condiţionat. Dar nu autobuzele sunt baza, ci metroul aerian, care străbate tot oraşul. Staţiile, unde urci cu liftul sau pe scările rulante, arată ca nişte OZN-uri căzute într-o parte, iar garniturile de metrou sunt complet automatizate, neavând vatman. Şi sistemul de taxare e inedit şi extrem de eficient, în sensul că, dacă îţi trecea prin cap să sari peste barele de la intrare şi să urci în metrou fără să plăteşti, se comunica prin difuzoare faptul că metroul nu porneşte pentru că sunt mai mulţi călători decât plătitori", a povestit Dincă. 

Planurile edilului au fost date peste cap însă de lipsa banilor, iar licitaţia a fost amânată. Cele 2,5 milioane de lei pe care municipalitatea intenţiona să le folosească pentru cumpărarea unor autobuze noi au fost realocate pentru plata subvenţiilor la energia termică către Regia de Termoficare, edilii spunând că se gândesc la o licitaţie abia la toamnă, când ar putea fi rectificat bugetul local.
În Dubai, temperatura anuală medie este de 39 de grade Celsius, iar cel mai frig este în lunile ianuarie-martie, când media este de 26 de grade Celsius. La data la care cei doi au vizitat Emiratele Arabe, temperatura medie înregistrată a fost de 33 de grade Celsius, fiind mai scăzută din cauza ploilor. Oraşul are 59 de rute pentru autobuze şi, zilnic, 200.000 de persoane circulă cu acestea. În Craiova sunt 16 trasee pentru autobuze şi 300.000 de locuitori, dintre care aproximativ o treime circulă cu transportul în comun. 

Schimb de experienţă, cel mai comun pretext

La jumătatea lunii mai, aproape trei sferturi dintre aleşii judeţeni din Giurgiu, alături de 25 de primari şi viceprimari au lăsat pentru patru zile frâiele comunităţii şi au plecat în delegaţie la Barcelona, Spania, pentru a afla mai multe despre tainele reciclării deşeurilor. Pretextul a fost demararea a două investiţii pe care spaniolii intenţionează să le facă în Giurgiu. Este vorba de un centru de sortare, colectare, recuperare şi transformare în energie electrică a deşeurilor solide din nordul judeţului, precum şi înlocuirea sistemului de iluminat rural cu unul bazat pe energia solară.

Deplasarea consilierilor judeţeni în Spania ar fi scos din bugetul propriu al Consiliului Judeţean 25.000 de euro pentru transport şi cazarea consilierilor şi angajaţilor CJ. În schimb, primarii şi-au plătit deplasarea şi cazarea din fondurile de la bugetele locale sau, potrivit declaraţiilor oficiale, din buzunarele proprii. Astfel, fiecare turist de lux a cheltuit aproximativ 600 de euro din bani publici. Prefectul Robert Cristoi a cerut verificarea legalităţii privind această deplasare, iar concluzia a fost că plecarea bugetarilor în Spania s-a încadrat „în parametrii legii".
Dumitru Beianu (PNL), preşedintele CJ Giurgiu şi cel care a condus delegaţia consilierilor judeţeni şi a primarilor în Spania susţine că roadele călătoriei de afaceri vor fi culese în scurt timp. „Nu am căzut încă de acord asupra locaţiei pentru proiectul cu deşeurile, dar acest lucru se va remedia în curând. Chiar dacă întâlnirea a fost una utilă şi necesară, recunosc faptul că dacă mi s-ar mai propune să merg încă o dată nu m-aş mai duce pentru că s-a mediatizat prea mult această călătorie de afaceri", a declarat Beianu.

Managementul deşeurilor

Şi consilierii din Galaţi au participat la un schimb de experienţă privind managementul  deşeurilor în UE şi performanţa unor sisteme informatice şi programe de evidenţă. Costurile deplasării din perioada 27-1 iulie au fost suportate din bugetul local. Pentru a nu exista surprize la votul în plen, într-o şedinţă de îndată, pe 23 iunie, Consiliul Local a aprobat deplasarea în Italia a trei consilieri consilieri de la toate partidele: Daniel Apetrăchioaie (PSD), Eugen Găvan (PC), Mihai Alin (PDL) şi Teodor Gheorghe (PNL).
Cel din urmă însă s-a răzgândit, invocând probleme personale. Primii trei au ţinut să precizeze că nu a fost vorba despre  o vacanţă şi au motivat că deplasarea a fost necesară pentru a vedea cum funcţionează un sistem de incinerare a deşeurilor care produce energie şi un software performant care suprapune imagini din satelit cu harta localităţii, identificând suprafeţele nedeclarate de către proprietari pentru impozitare.
După revenirea din Italia cei trei consilieri locali au promis că vor face un raport ca să le împărtăşească şi specialiştilor din Galaţi informaţiile dobândite în cursul deplasării. „A fost un schimb de experienţă util. Sperăm să putem pune în practică şi la Galaţi cele văzute acolo", declara la momentul respectiv Daniel Apetrăchioaie. Au trecut aproape două luni şi nu s-a întâmplat nimic.

''Întâlnirea a fost una utilă şi necesară, dar recunosc că nu m-aş mai duce pentru că s-a mediatizat prea mult această călătorie de afaceri.''
Dumitru Beianu preşedinte CJ Giurgiu

Fără număr, pentru promovare!

Unul dintre motivele excluderii în luna iulie a vicepreşedintelui Auraş Dragomir (PDL) din Consiliul Judeţean Prahova a fost participarea acestuia la un eveniment de promovare. Desfăşurat în capitala Italiei şi finanţat din bugetul judeţului, Expo EuroPrahova 2011 a avut loc în perioada 2-7 aprilie. Evenimentul a făcut parte dintr-un lung şir de acţiuni de promovare a judeţului organizate sub titltul „EuroPrahova" încă din 2002. Plecarea din acest an a venit într-o perioadă de criză financiară în care toate instituţiile publice şi-au redus cheltuielile. În acest context, Consiliul Judeţean a cheltuit peste 506.000 de lei pentru cele şase zile. La eveniment a participat aproape 180 de persoane. Pe lângă consilieri, la Roma au mers şi angajaţi din aparatul Consiliului, parcurile industriale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau muzeele judeţene.
O parte din delegaţia care a reprezentat Prahova la Roma Foto: arhivă


Secretara-coregraf

O prezenţă aparte a fost cea a secretarei preşedintelui CJ, pusă de Mircea Cosma pe seama faptului că ea e singura abilitată să păstreze ştampila instituţiei, tot ea ocupându-se şi de coordonarea ansamblului folcloric „Periniţa" al CJ Prahova. „Bugetul, aşa cum a fost aprobat, avea o sumă prevăzută de 800.000 de lei, care nu s-a depăşit, dimpotrivă. Dacă vrei să cauţi motive să critici, găseşti foarte uşor. Sunt convins că judeţul va avea de câştigat de pe urma EuroPrahova", a declarat Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova.

În ultimii ani, delegaţiile Consiliului Judeţean au avut destul de multe plecări în afara graniţelor, destinaţiile fiind Strasbourg (Franţa), Baden-Baden (Germania), Bruxelles, Liege (Belgia) sau Chişinău (Republica Moldova). În urma vizitei la Liege, conducerea CJ a anunţat că un concern belgian ar vrea să deschidă un parc industrial modern în Ariceştii Rahtivani, oferind peste 5.000 de locuri de muncă. În afară de asta, rezultatele celorlalte vizite au fost sub aşteptări.

Nici Primăria Ploieşti n-a avut mai mult noroc. O delegaţie condusă de cei doi viceprimari şi din care-au făcut parte mai mulţi consilieri locali a mers în acest an în Suedia, pentru a urmări cum se desfăşoară activitatea la un incinerator de deşeuri. După ce s-au întors, nu s-a mai auzit nimic despre un astfel de parteneriat.

Festivalul Ciorbei Pescăreşti

Şase consilieri locali din Târgu-Mureş au fost plecaţi anul acesta în străinătate, în luna iulie, din bani alocaţi, prin hotărâre de Consiliul Local (CL), de la bugetul oraşului. Patru dintre ei au vizitat Turcia, iar unul, însoţit de un şofer, a ajuns în Ungaria. „În interes de serviciu şi în schimb de experienţă, ca răspuns la invitaţiile oficiale", după cum se arată în proiectul de hotărâre CL.

Prima deplasare a avut loc în Ungaria, unde aleşii locali au răspuns prompt invitaţiei la Festivalul Ciorbei Pescăreşti de la Baja. Astfel, între 8 şi 10 iulie un consilier a plecat însoţit de un şofer, iar costul deplasării a ajuns la aproape 400 de euro şi 252 de lei, pentru ambele persoane, bani care includ diurna şi transportul.
Alţi patru consilieri au respirat briza mării, tot în interes de serviciu. Timp de zece zile, delegaţia numită de Consiliul Local a participat la Festivalul Tradiţional Guzelcamli Panion, eveniment care se desfăşoară pe malul mării, în Turcia. Panionion este o localitate situată la 25 de km de celebra staţiune Kusadasi, cunoscută în toată lumea ca fiind ideal pentru ski nautic, surf şi scufundări.  Spre deosebire de echipa care a vizitat Ungaria, excursia celor patru consilieri au costat 2.360 de dolari şi 120 de lei.
Norocoşii au avut sejur „all inclusive" de la cazare, masă şi transport, până la asigurare medicală gratuită. Rerezentanţii Primăriei ţin la secret numele celor şase consilieri pe care i-au trimis în excursie pe bani publici. Ba mai mult, s-au ferit sa ofere amănunte despre cele două deplasări, să dezvăluie rezultatul vizitelor sau parteneriate care s-au încheiat. 

Plimbări fără niciun rezultat concret

Funcţionarii din Primăria Iaşi au fost plecaţi anul trecut în peste 90 de deplasări în ţară şi străinătate pentru a participa la seminarii, conferinţe, întâlniri de lucru sau târguri de turism. Cele mai multe excursii în Europa, în număr de 23, au fost făcute de angajaţii municipalităţii care lucrează la proiectele europene. După ce au atras 4,7 milioane de euro de la UE pentru proiectul Archimedes, bani pe care i-au cheltuit în van pentru modernizarea transportului public, patru funcţionari care s-au ocupat de investiţie s-au plimbat anul trecut în Belgia şi în Cehia. Deşi bugetarii s-au instruit în afara  ţării, toate obiectivele proiectului privind îmbunătăţirea transportului public din Iaşi au fost făcute de mântuială. În 2011, edilii din Iaşi au alocat în bugetul local 65.000 de lei pentru deplasările funcţionarilor.

Aleşii locali băcăuani şi funcţionari din Primăria Bacău au cheltuit zeci de mii de euro pe excursiile făcute pentru „schimb de experienţă" sau pentru înfrăţirea cu alte oraşe. Purtătorul de cuvânt Ionuţ Tomescu şi Daniela Mihăilă, şefa cabinetului primarului Romeo Stavarache, au fost în Israel. O altă excursie, în 2009, a scos din bugetul local mai bine de 10.000 de euro. Romeo Stavarache, însoţit de alţi şefi ai Primăriei şi 8 consilieri locali au beneficiat de o excursie exotică în Filipinel. După mai bine de un an a fost semnată înfrăţirea cu oraşul filipinez Manduae, dar fără niciun alt rezultat concret.

Consiliul Local Timişoara a aprobat recent suma de 87.000 de lei pentru deplasarea unei delegaţii de 40 de persoane la Dijon, în perioada 1-6 septembrie. O parte din delegaţie este formată din artişti ai Ansambului Folcloric Timişul, care vor reprezenta oraşul în cadrul Rugii Bănăţene de la Dijon. Restul deglegaţiei este completat cu consilieri locali şi funcţionari din primărie. Nimeni nu ştie însă câţi din cei 40 de delegaţi sunt artişti şi câţi simpli turişti pe bani publici. Cert este însă că fiecare partid va fi reprezentat de câte un consilier.
Daniel Dancea, Gabriela Toma, Mircea Merticariu

Opera Comică, agenţie de turism gratuit

Consilieri generali, şefi de servicii, secretare şi chiar rude de-ale funcţionarilor din Primăria Capitalei şi-au făcut vacanţe de lux, pe bani publici, în turnee cu Opera Comică pentru Copii. Fost informator al Securităţii, Smaranda Oţeanu-Bunea, azi şefă la Opera Comică, a tocat 240.000 de euro, în patru ani, pe bilete de avion pentru instituţie, dar şi pentru funcţionari din Primăria Capitalei.
Smaranda Oţeanu-Bunea, directoarea „agenţiei de voiaj“ – Opera Comică pentru Copii


Pentru a nu mai fi traşi la răspundere că, sub pretextul unor vizite de schimb de experienţă, îşi fac vacanţe în locuri exotice, edilii Capitalei şi-au făcut o agenţie de turism sub paravanul Operei Comice pentru Copii. Destinaţii: Croaţia, Austria, Germania, Italia, Franţa, Spania, SUA, Canada, Israel, Coreea de Sud, Dubai- ,,perla" Emiratelor Arabe Unite, India, Egipt, Tunisia şi Republica Dominicană din Arhipelagul Caraibe. Pe lista „turiştilor" sunt de la consilieri generali bucureşteni până la secretare din Primăria Capitalei. Opera Comică pentru Copii, instituţie subordonată Primăriei Capitalei, este ,,păstorită" de Smaranda Oţeanu-Bunea (69 de ani), fost critic muzical al ziarului ,,Scînteia" şi fost informator al Securităţii.

Două deplasări în India- 67.000 de euro

Cele câteva sute de mii de euro cheltuite pentru bilete de avion, cazare şi diurnă au fost alocate de municipalitate pentru ca instituţia condusă de Oţeanu-Bunea să pună în scenă acte de operă comică pentru copii. În schimb, Oţeanu-Bunea a regizat turnee exorbitante în care erau puse în scenă opere pe muzica unor artişti de club şi etno-dance. Turneele „regizate" de Bunea au fost decontate din bugetul Primăriei Capitalei, fapt care explică şi lunga listă a invitaţilor din rândul funcţionărimii municipalităţii. Sejururile de lux sunt explicate cu o nonşalanţă dezarmantă chiar de Smaranda Oţeanu-Bunea: ,,Dacă ai şansa să pleci în turneu în Caraibe, în India sau în Dubai, şi aceste turnee sunt aprobate de Primărie, de ce să nu o faci? Este o reclamă extraordinară adusă României!"
2011, Emiratele Arabe Unite, la Dubai


Potrivit documentelor contabile transmise Primăriei Capitalei de Opera Comică pentru Copii, doar biletele de avion pentru nenumăratele ,,excursii" pe bani publici au costat peste un milion de lei (240.000 de euro). Numai ultimele două deplasări în India ale trupei de la Opera Comică, făcute în noiembrie 2008 şi noiembrie 2009, au costat în total 285.000 de lei (67.000 de euro). Pe lângă artişti, din delegaţii au făcut parte - unii cu statut de invitaţi permanenţi - chiar aleşi sau funcţionari publici care ar trebui să supravegheze şi să monitorizeze cheltuielile Operei Comice şi activitatea de manager a Smarandei Oţeanu-Bunea.

- Irina Bologa- şefa Serviciului Cultură din cadrul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Capitalei;
- Maria Roxana Cosma- consilier general PDL şi unul dintre cei mai longevivi preşedinţi ai şedinţelor Consiliului General al Capitalei, care aprobă bugetul anual al Operei Comice;
- Geta Drăgoi- şefa Serviciului Personal al municipalităţii;
- Mirela Saru- fosta secretară a preşedintelui Consiliului General al Capitalei, Călin Murg, care ocupă însă acum un post ,,călduţ" la cabinetul lui Răzvan Murgeanu, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării;
- Raluca Alexandrescu- consilier.

Fiul de expert în Primărie, turist de meserie

Unii funcţionari ai Primăriei şi-au delegat copiii ca să-i reprezinte în voiaje. Este cazul Gildei Mihale, expert în cadrul Direcţiei Management, Resurse Umane a Primăriei. Fiul acesteia, Codin Mihale, (25 de ani) a însoţit peste tot Opera Comică şi a fost şi plătit de această instituţie. Astfel, potrivit declaraţiilor de avere ale mamei sale, în 2008, 2009 şi 2010 când a însoţit Opera Comică în vestul Europei, în India sau în Caraibe, Codin Mihale a fost remunerat de instituţia subordonată Primăriei fie pentru drepturi de autor, fie pentru web-design, fie ca analist. El a primit în total nu mai puţin de 14.400 de lei (3.400 de euro), başca biletele de avion, cazarea şi diurna.
2011. Foto de grup în deşert, cu Oţeanu-Bunea în mijloc, cu ochelari de soare


Smaranda Oţeanu-Bunea: ,,S-au autoinvitat"

Într-o discuţie cu reporterii ,,Adevărul", directoarea Operei Comice pentru Copii nu s-a sfiit la a jigni, singura formulă de politeţe constând în apelativul ,,tovarăş", folosit atunci când făcea referiri la Ion Iliescu. Cu o logică de activist PCR, care se supune fără a cârti directivelor de la centru , Smaranda Oţeanu-Bunea a explicat cum au ajuns aleşii şi angajaţii Primăriei să o însoţească în turnee. ,,S-au autoinvitat, pentru că ei le aprobă (...). Sunt banii lor, adică ai Primăriei, ai lor, acolo... Noi nu mergem niciodată într-un turneu fără aprobarea Primăriei. De fiecare dată, cerem şi trebuie să avem aprobare", a explicat tovarăşa Oţeanu-Bunea.

Potrivit acesteia, plimbarea funcţionarilor pe bani publici a însemnat lăsarea acasă a unor tehnicieni din stafful Operei Comice, deoarece locurile erau limitate. ,,A trebuit să las acasă doi-trei oameni din echipa tehnică", a explicat directoarea cum le făcea loc funcţionarilor care-i înlocuiau pe angajaţii ,,îmbolnăviţi" peste noapte.
Scenă de operă comică pentru copii, în Dubai
În spatele primarului Oprescu

Smaranda Oţeanu-Bunea a susţinut că primarul general Sorin Oprescu cunoaşte situaţia şi că ea i-ar fi cerut personal acestuia să îi pună capăt. ,,Primarul Sorin Oprescu are pâinea şi cuţitul. Am mers la el şi i-am spus: «Sorine, ţi i-am luat pe ăştia, ţi i-am ţinut acolo 3-5 zile, ţi i-am făcut mai deştepţi, dar, te rog, nu mă mai pune să fac asta, pentru că nu au facut nimic!»", a adăugat directoarea. Aceasta a explicat şi la ce s-a referit în ultima parte a discuţiei cu primarul general: se aştepta ca, la întoarcerea în ţară, funcţionarii publici să contribuie la consolidarea imaginii Operei Comice, adică, să le împărtăşească colegilor de birou sau unor jurnalişti ce spectacole minunate au prezentat artiştii. În schimb, angajaţii Primăriei ,,au băgat capul sub birouri, şi au tăcut".
Nu au mers, totuşi, în turnee ca simpli privitori. ,,I-am pus să facă ceva. Au făcut câte ceva. Au mai cărat ceva, au împărţit fluturaşi...", a precizat Smaranda Oţeanu-Bunea. Deşi pare să le dispreţuiască din punct de vedere moral, aceasta le apreciază, totuşi, din punct de vedere profesional pe funcţionarele cadorisite cu voiaje de lux:  sunt specialiste în Administraţie, cunosc foarte bine legile şi, la nevoie, te pot învăţa ce şi cum să faci.

"I-am spus: «Sorine, ţi i-am luat pe ăştia (pe funcţionari), ţi i-am ţinut acolo (în turnee) trei-cinci zile, ţi i-am făcut mai deştepţi, dar, te rog, nu mă mai pune să fac asta».''
Smaranda Oţeanu-Bunea director Opera Comică

"Pentru orice discuţie cu presa suntem obligaţi să vă îndrumăm către Biroul de presă al Primăriei Capitalei.''
Irina Bologa „turist", şef Serviciu Cultură, Primăria Capitalei

Din ,,Scînteia" comunistă, în lumea imperialistă

În vârstă de 69 de ani, Smaranda Oţeanu-Bunea afişează, pe site-ul Operei Comice pentru Copii, un CV de invidiat. Absolventă a Facultăţii de Compoziţie, criticul muzical Smaranda Oţeanu-Bunea a făcut carieră în „Epoca de aur". În calitate de critic muzical la „Scînteia" făcea ordine în muzicologia românească. După revoluţie a înfiinţat fundaţii, uniuni şi forumuri cu nume pompoase, precum Uniunea Criticilor Muzicali, pe care le prezida sau controla alături de soţ ori vechi tovarăşi din breaslă. Astfel, a creat o adevărată suveică a premiilor. Cei premiaţi de uniunile şi forumurile conduse de ea, o premiau la rândul lor pe Smaranda Oţeanu-Bunea.
2009. Premiată cu diplomă „In Honoris“ de Sorin Oprescu
Deşi, doar în ,,discuţii libere" se mândreşte cu asta, Smaranda Oţeanu-Bunea şi-a început cariera la ziarul ,,Scînteia", unde l-a şi cunoscut pe cel cu care s-a căsătorit: Mircea Bunea, ,,un mare jurnalist de investigaţii", după cum susţine ea, care publica sub rubrica "Reportaje din actualitatea socialistă" . Puţini ştiu însă că numele Smarandei-Oţeanu apare în celebrul dosar "Presa", unde sunt adunate date despre reţeaua de colaboratori ai Securităţii, racolaţi din presa comunistă. Ziariştii de la "România liberă" şi "Cotidianul", acreditaţi la CNSAS, au găsit numele Smarandei Oţeanu la capitolul ,,informatori". Actuala directoare a Operei Comice pentru Copii a şi recunoscut acest fapt, declarând pentru "Cotidianul" că nu a dat niciodată note informative, dar că a încheiat rapoarte. "De fiecare dată când mă întoarceam (din delegaţii în ţări comuniste) trebuia să prezint un raport, unde semnam cu numele meu şi terminam cu o formulă de genul «Nu s-a întâmplat nimic deosebit»".

2009, un an bun

În  2009, Oţeanu-Bunea a primit de la Primărie, cu tot cu subvenţii, Teatrul Giuleşti pentru proiectul ei, Opera Comică pentru Copii, a avut cele mai multe turnee internaţionale şi a devenit latifundiară: şi-a cumpărat un teren de 1.600 de metri pătraţi în Poiana Câmpina (judeţul Prahova) şi a primit, prin donaţie, opt parcele de teren (în total, 8.400 de metri pătraţi) în intravilanul Capitalei şi al localităţii ilfovene Bragadiru.

Lipsesc puţin, sunt în turneu

Pe hârtie, angajaţii Primăriei au găsit justificări pentru „călătoriile culturale". Spre exemplu, Irina Bologa, şefa Serviciului Cultură, care a însoţit Opera Comică în aproape toate deplasările, şi care nu a pierdut ocazia ca, în decurs de doi ani, să meargă de două ori în India, a susţinut, de fiecare dată, că se afla în concediu în timpul turneelor. Însă, potrivit Foilor colective de prezenţă de la Primăria Capitalei, pe toată perioada deplasărilor, aceasta figurează ca fiind prezentă la serviciu, pontată cu câte opt ore pe zi.
În plus, pentru fiecare turneu, Irina Bologa a încheiat cu Opera Comică un contract de colaborare. E drept, neremunerat. În baza contractului, pentru sejururile de mii şi mii de euro, Irina Bologa se obliga  să presteze tot felul de servicii: ,,s-a implicat în work-shop-uri, dialoguri interactive cu publicul universităţilor din Delhi (India), a participat la conferinţe de presă despre tineri şi reacţia lor faţă de capodoperele nemuritoare, s-a implicat activ în toate dezbaterile lansate în Universităţile Ryan Foundation şi Bollywood şi, nu în ultimul rând, în Italia, a fost o prezenţă activă în Conferinţele de presă şi în dezbaterile cu Diaspora de la Veneţia". Cu alte cuvinte, un barter cultural din care bucureştenii au avut numai de câştigat.

Şefa de la Personal, experienţe indiene

Ca şi Irina Bologa, şi celelalte colege ale ei de la primărie care au însoţit Opera Comică pentru Copii în turnee au încheiat, pe perioada deplasărilor, contracte de colaborare neremunerate cu instituţia subordonată municipalităţii. Un astfel de cotract a semnat chiar şi consilierul general Maria Roxana Cosma, care - se precizează în documente - s-a implicat şi ea în dezbateri.

În plus, potrivit aceloraşi acte, şefa Serviciului Personal, Geta Drăgoi ,,a lansat, în India, Dialogul despre «Tinerele Talente în prim-planul vieţii artistice bucureştene», iar consilierul Raluca Alexandrescu «s-a implicat activ în mediatizare şi în activităţi de PR»". Pentru a elimina orice suspiciuni, în dreptul fiecărui angajat al Primăriei, oficialii Operei Comice au înscris în documente: ,,a suportat parţial cheltuielile de deplasare". Dovezi în acest sens nu au fost înregistrate însă în contabilitate.

1
milion de euro este bugetul alocat anual de Primăria Capitalei pentru Opera Comică pentru Copii.

,,Mi se pare abject"
Contactată de ,,Adevărul", şefa Serviciului Cultură, Irina Bologa, a refuzat să explice de ce a însoţit trupa Operei Comice pentru Copii în mai multe turnee cu destinaţii exotice. ,,Lucrăm după un regulament, de aceea, pentru orice discuţie cu presa suntem obligaţi să vă îndrumăm către Biroul de presă al Primăriei Capitalei", a declarat Irina Bologa.  Regulamentul este invocat şi de celelalte funcţionare în discuţiile cu jurnaliştii. L-a invocat chiar şi şeful Irinei Bologa, directorul executiv al Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism, Emanuel Papagheorghiu (foto). Acesta a precizat însă: ,,În mandatul meu, niciunul dintre subordonaţii mei nu a plecat în turnee.
Dacă s-a întîmplat asta anterior, mi se pare abject ca aceia care ar trebui să supravegheze activitatea Operei Comice pentru Copii să plece în turnee, pe banii instituţiei. Nu ştiu dacă este ilegal, dar imoral este cu siguranţă". Pentru mai multe lămuriri însă, şi Papagheorghiu a invocat Biroul de presă al municipalităţii. La rândul lor, reprezentanţii Biroului de presă au precizat că vor formula un punct de vedere, în această dimineaţă, după ce îl vor consulta şi pe primarul general Sorin Oprescu.

sursa; adevarul.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu