Alimentaţie pentru energie
Energia de care organismul are nevoie pentru a funcţiona provine din procesarea alimentelor, prin urmare este important să adoptăm o dietă corectă
Activităţile cotidiene şi jonglatul permanent cu responsabilităţile muncii, vieţii şi familiei sunt elementele din cauza cărora omul modern doarme prea puţin, este stresat şi se află mereu în criză de timp. Totuşi, chiar şi atunci când aveţi un program extrem de încărcat, nu trebuie să faceţi compromisuri în ceea ce priveşte menţinerea unei alimentaţii corecte şi sănătoase. Organismul are nevoie de alimente pentru a funcţiona în cele mai bune condiţii şi pentru a combate stresul zilnic şi oboseala. În câteva cuvinte, se poate spune că secretul pentru un nivel ridicat de energie este consumul de carbohidraţi complecşi, în timp ce aşa-numitele „crize de energie“ sunt declanşate de consumul excesiv de alimente dulci, în ciuda convingerii populare că dulciurile conferă energie.
Alimentele sunt transformate
în „combustibil“
Energia organismului este generată de mâncarea şi băutura pe care le consumăm în timpul zilei. Principalele trei substanţe de care corpul are nevoie sunt carbohidraţii, proteinele şi grăsimile, carbohidraţii fiind însă cea mai importantă sursă de energie. Odată ingerate, aceste substanţe nutritive sunt descompuse în componente mai mici şi absorbite, apoi sunt „transformate“ în energie şi folosite pentru „alimentarea“ organismului - aceasta este o scurtă prezentare a metabolismului.
Carbohidraţii, cei mai importanţi
Există două tipuri de carbohidraţi, simpli şi complecşi, ambele fiind transformate în zaharuri (glucoză): organismul descompune zahărul în sânge, iar hematiile folosesc glucoza pentru a conferi energie.
Carbohidraţii complecşi, ca de exemplu cerealele bogate în fibre, produsele de panificaţie integrale, pastele integrale, boabele uscate ale plantelor leguminoase, precum şi legumele care conţin amidon sunt alimentele care conferă organismului niveluri ridicate de energie. Explicaţia este că aceste produse sunt digerate într-un ritm lent şi consistent. Carbohidraţii complecşi conţin fibre, care se digeră într-o perioadă de timp mai lungă şi sunt absorbite lent în organism. Aceste substanţe nutritive stabilizează glicemia, din această cauză pancreasul produce mai puţină insulină, creând o senzaţie de saţietate şi eliminând senzaţia de foame.
Pe de altă parte, cantitatea de carbohidraţi simpli consumată trebuie limitată. Aceşti carbohidraţi, care sunt conţinuţi în alimente precum bomboane şi prăjituri, băuturi zaharate şi diverse sucuri, sunt descompuşi foarte repede şi absorbiţi la fel de rapid. Carbohidraţii simpli conferă un „val“ de energie care durează între 30 şi 60 de minute, însă sunt digeraţi atât de repede încât generează imediat o criză energetică.
Proteine şi grăsimi
O dietă sănătoasă, care să garanteze energie pentru întreaga zi, nu trebuie să excludă însă nici proteinele şi nici grăsimile. Organismul acumulează proteinele de care are nevoie din carne (recomandat fiind consumul de carne slabă – pui, curcan, muşchi de porc şi peşte) şi din anumite legume (în special linte şi fasole). De asemenea, pentru a produce energie, organismul uman are nevoie şi de o cantitate moderată de grăsimi sănătoase monosaturate şi polisaturate, care pot fi obţinute din consumul de avocado, seminţe, nuci şi anumite tipuri de ulei.
Alimentele sunt transformate
în „combustibil“
Energia organismului este generată de mâncarea şi băutura pe care le consumăm în timpul zilei. Principalele trei substanţe de care corpul are nevoie sunt carbohidraţii, proteinele şi grăsimile, carbohidraţii fiind însă cea mai importantă sursă de energie. Odată ingerate, aceste substanţe nutritive sunt descompuse în componente mai mici şi absorbite, apoi sunt „transformate“ în energie şi folosite pentru „alimentarea“ organismului - aceasta este o scurtă prezentare a metabolismului.
Carbohidraţii, cei mai importanţi
Există două tipuri de carbohidraţi, simpli şi complecşi, ambele fiind transformate în zaharuri (glucoză): organismul descompune zahărul în sânge, iar hematiile folosesc glucoza pentru a conferi energie.
Carbohidraţii complecşi, ca de exemplu cerealele bogate în fibre, produsele de panificaţie integrale, pastele integrale, boabele uscate ale plantelor leguminoase, precum şi legumele care conţin amidon sunt alimentele care conferă organismului niveluri ridicate de energie. Explicaţia este că aceste produse sunt digerate într-un ritm lent şi consistent. Carbohidraţii complecşi conţin fibre, care se digeră într-o perioadă de timp mai lungă şi sunt absorbite lent în organism. Aceste substanţe nutritive stabilizează glicemia, din această cauză pancreasul produce mai puţină insulină, creând o senzaţie de saţietate şi eliminând senzaţia de foame.
Pe de altă parte, cantitatea de carbohidraţi simpli consumată trebuie limitată. Aceşti carbohidraţi, care sunt conţinuţi în alimente precum bomboane şi prăjituri, băuturi zaharate şi diverse sucuri, sunt descompuşi foarte repede şi absorbiţi la fel de rapid. Carbohidraţii simpli conferă un „val“ de energie care durează între 30 şi 60 de minute, însă sunt digeraţi atât de repede încât generează imediat o criză energetică.
Proteine şi grăsimi
O dietă sănătoasă, care să garanteze energie pentru întreaga zi, nu trebuie să excludă însă nici proteinele şi nici grăsimile. Organismul acumulează proteinele de care are nevoie din carne (recomandat fiind consumul de carne slabă – pui, curcan, muşchi de porc şi peşte) şi din anumite legume (în special linte şi fasole). De asemenea, pentru a produce energie, organismul uman are nevoie şi de o cantitate moderată de grăsimi sănătoase monosaturate şi polisaturate, care pot fi obţinute din consumul de avocado, seminţe, nuci şi anumite tipuri de ulei.
Nu uitaţi de lichide!
O cantitate suficientă de lichide este un alt secret pentru menţinerea energiei. Apa, lichidul recomandat pentru consum, este necesară pentru digestia, absorbţia şi transportul substanţelor nutritive care generează energie. Consumul de lichide este cu atât mai important cu cât deshidratarea scade simţitor nivelurile de energie. Potrivit recomandărilor nutriţioniştilor, un adult trebuie să bea în medie opt pahare cu apă în fiecare zi.
Alcoolul şi băuturile care conţin cafeină trebuie evitate, dacă vreţi să fiţi energic şi plin de viaţă. Alcoolul poate induce depresia şi scade nivelurile de energie, în timp ce cafeina are acelaşi efect ca şi dulciurile: produce o „cădere“ energetică, în ciuda faptului că imediat după ce este consumată generează un val de energie.
sursa; gazeta de sud. O cantitate suficientă de lichide este un alt secret pentru menţinerea energiei. Apa, lichidul recomandat pentru consum, este necesară pentru digestia, absorbţia şi transportul substanţelor nutritive care generează energie. Consumul de lichide este cu atât mai important cu cât deshidratarea scade simţitor nivelurile de energie. Potrivit recomandărilor nutriţioniştilor, un adult trebuie să bea în medie opt pahare cu apă în fiecare zi.
Alcoolul şi băuturile care conţin cafeină trebuie evitate, dacă vreţi să fiţi energic şi plin de viaţă. Alcoolul poate induce depresia şi scade nivelurile de energie, în timp ce cafeina are acelaşi efect ca şi dulciurile: produce o „cădere“ energetică, în ciuda faptului că imediat după ce este consumată generează un val de energie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu