Raport CE despre România: Confiscaţi averile ilicite!
ActualitateAl cincilea raport CE de evaluare a progreselor României în aplicarea MCV arată că, în ciuda progreselor înregistrate din iulie 2010, consecvenţa şi obţinerea de rezultate în mai multe domenii rămân o provocare şi trebuie înregistrate în continuare progrese în lupta împotriva corupţiei
În mai multe cazuri importante la nivel înalt s-au înregistrat amânări în instanţă de mai mulţi ani şi nu s-a avansat decât într-o mică măsură spre soluţionare în această perioadă. Se impune adoptarea unor măsuri urgente, menite să accelereze desfăşurarea acestor procese şi să evite închiderea acestor cazuri din cauza împlinirii termenului de prescripţie, avertizează CE. Lupta împotriva corupţiei ar trebui să rămână o prioritate majoră şi ar trebui coordonată prin intermediul unei noi strategii anticorupţie, care să fie globală şi solidă.
Trebuie adoptate măsuri urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii, a urmăririi în justiţie a cazurilor de spălare de bani, precum şi a protecţiei împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice, atrage atenţia raportul CE. Trebuie obţinute rezultate mai bune în ceea ce priveşte confiscarea bunurilor, a căror provenienţă nu poate fi justificată şi aplicarea unor sancţiuni disuasive în cazurile de incompatibilitate.
Pentru a intensifica ritmul reformei sistemului judiciar în perioada următoare, România ar trebui să ia măsuri active care să însoţească intrarea în vigoare a Codului Civil, să adopte un plan de punere în aplicare a celorlalte trei coduri care urmează să intre în vigoare în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare cu autorităţile judiciare şi cu societatea civilă pentru a facilita modificările structurale care trebuie aduse sistemului judiciar.
Întârzieri la implementarea celor patru coduri
De la ultima evaluare a Comisiei, România şi-a îmbunătăţit eficienţa actului de justiţie, prin simplificarea anumitor proceduri judiciare şi introducerea unor instrumente juridice noi, cum ar fi sporirea posibilităţilor de care dispune procuratura în ceea ce priveşte închiderea dosarelor în care dovezile existente nu justifică investigaţii suplimentare sau posibilitatea ca inculpatul să pledeze vinovat în instanţă, accelerându-se astfel procedurile de judecată.
Cele patru noi coduri trebuie considerate o etapă semnificativă în ceea ce priveşte procesul de reformă a justiţiei şi îmbunătăţirea consecvenţei şi a eficienţei actului de justiţie. De la ultima evaluare a Comisiei, din iulie 2010, s-au înregistrat unele întârzieri în ceea ce priveşte pregătirile pentru punerea în aplicare a noilor coduri. Deşi s-a stabilit că, începând cu 1 octombrie, va fi pus în aplicare Codul Civil, iar legislaţia de punere în aplicare a celorlalte coduri este încă în curs de elaborare şi finalizare, nu se prevede o finalizare a studiilor de impact până la sfârşitul verii. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte stabilirea unui dialog transparent între guvern, autorităţile judiciare şi societatea civilă privind reforma sistemului judiciar. Cu toate acestea, strategia de reformă a justiţiei, elaborată în primăvara anului 2010, nu a fost aprobată de guvern şi nu a fost încă completată cu un plan de acţiune şi un calendar. Revizuirea preconizată a modului de funcţionare a sistemului judiciar trebuie să reprezinte un catalizator pentru acest proces.
Lupta împotriva corupţiei
Rezultatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai parlamentului sau ai guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări.
Statisticile DNA arată că, în ultimii cinci ani, peste 90 % din dosarele trimise în instanţă au dus la condamnări şi că 90% din toate anchetele durează maximum un an şi jumătate. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă, în continuare, o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de trei ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste trei ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen.
Abordare permisivă din partea magistraţilor
Mai mult, din analiza Comisiei reiese că instanțele au tendința de a avea o abordare permisivă și excesiv de prudentă în ceea ce privește problemele procedurale ridicate de către inculpați, cum ar fi solicitarea de expertize suplimentare, amânarea termenelor de judecată sau invocarea de excepții procedurale. Nu se aplică în mod constant măsuri de bază privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe. Pentru a-și îndeplini angajamentele în ceea ce privește lupta împotriva corupției la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se asigura că, în cazurile importante de corupție la nivel înalt, hotărârile definitive sunt pronunțate rapid, iar prescrierea acțiunilor este evitată în toate cazurile.
De la adoptarea noului său cadru juridic, în august 2010, Agenția Națională de Integritate (ANI) a început să înregistreze din nou rezultate și a înaintat cazuri de conflict de interese, de incompatibilitate și de averi a căror proveniență nu poate fi justificată instituțiilor competente, care urmează să ia decizii în acest sens. Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive, arată CE. Cele mai multe hotărâri ale instanțelor privind cazurile de conflict de interese în domeniul achizițiilor publice sunt pronunțate, în general, prea târziu.
Din câte se pare, comisiile de cercetare a averilor create în temeiul Legii ANI revizuite, la nivelul curților de apel, hotărăsc de facto în ceea ce privește fondul cazurilor transmise de ANI, aplicând aceleași criterii în materie de probe ca și instanțele de judecată.
Confiscarea averilor ilicite
Eficacitatea luptei împotriva corupției este afectată de existența unor probleme grave în sistemul de recuperare a produselor infracțiunii. În România, bunurile obținute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, în principal din cauza posibilităților limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive și a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală, arată CE.
Statisticile furnizate de autoritățile române arată că, în 2010, s-au pronunțat ordine de confiscare definitivă împotriva bunurilor obținute în mod ilicit care decurg din toate tipurile de infracțiuni, în valoare totală de 1,8 milioane de euro, din care au fost recuperate efectiv doar 0,2 milioane de euro. Având în vedere răspândirea cazurilor de corupție la nivel înalt din România, aceste sume trebuie considerate foarte mici, conchide CE.
Există, de asemenea, probleme legate de confiscarea bunurilor transferate către terți. În acest fel, o parte semnificativă din bunurile obținute în mod ilegal nu sunt supuse controlului juridic. De la ultima evaluare a Comisiei, România a luat măsuri pentru a se verifica în mod mai eficace licitațiile publice, în vederea identificării neregulilor în urma evaluărilor de risc.
De la ultima evaluare a Comisiei, România a modificat temeiul juridic al Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), echivalentul OLAF la nivel național, acesta fiind autorizat să desfășoare acțiuni de anchetare. Aceste îmbunătățiri sunt binevenite, dar, în același timp, capacitatea administrativă și calitatea acțiunii administrative rămân la un nivel scăzut și constituie principalele provocări în domeniul achizițiilor publice.
• Click News
Trebuie adoptate măsuri urgente pentru îmbunătăţirea sistemului de recuperare a produselor infracţiunii, a urmăririi în justiţie a cazurilor de spălare de bani, precum şi a protecţiei împotriva conflictului de interese în gestionarea fondurilor publice, atrage atenţia raportul CE. Trebuie obţinute rezultate mai bune în ceea ce priveşte confiscarea bunurilor, a căror provenienţă nu poate fi justificată şi aplicarea unor sancţiuni disuasive în cazurile de incompatibilitate.
Pentru a intensifica ritmul reformei sistemului judiciar în perioada următoare, România ar trebui să ia măsuri active care să însoţească intrarea în vigoare a Codului Civil, să adopte un plan de punere în aplicare a celorlalte trei coduri care urmează să intre în vigoare în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare cu autorităţile judiciare şi cu societatea civilă pentru a facilita modificările structurale care trebuie aduse sistemului judiciar.
Întârzieri la implementarea celor patru coduri
De la ultima evaluare a Comisiei, România şi-a îmbunătăţit eficienţa actului de justiţie, prin simplificarea anumitor proceduri judiciare şi introducerea unor instrumente juridice noi, cum ar fi sporirea posibilităţilor de care dispune procuratura în ceea ce priveşte închiderea dosarelor în care dovezile existente nu justifică investigaţii suplimentare sau posibilitatea ca inculpatul să pledeze vinovat în instanţă, accelerându-se astfel procedurile de judecată.
Cele patru noi coduri trebuie considerate o etapă semnificativă în ceea ce priveşte procesul de reformă a justiţiei şi îmbunătăţirea consecvenţei şi a eficienţei actului de justiţie. De la ultima evaluare a Comisiei, din iulie 2010, s-au înregistrat unele întârzieri în ceea ce priveşte pregătirile pentru punerea în aplicare a noilor coduri. Deşi s-a stabilit că, începând cu 1 octombrie, va fi pus în aplicare Codul Civil, iar legislaţia de punere în aplicare a celorlalte coduri este încă în curs de elaborare şi finalizare, nu se prevede o finalizare a studiilor de impact până la sfârşitul verii. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte stabilirea unui dialog transparent între guvern, autorităţile judiciare şi societatea civilă privind reforma sistemului judiciar. Cu toate acestea, strategia de reformă a justiţiei, elaborată în primăvara anului 2010, nu a fost aprobată de guvern şi nu a fost încă completată cu un plan de acţiune şi un calendar. Revizuirea preconizată a modului de funcţionare a sistemului judiciar trebuie să reprezinte un catalizator pentru acest proces.
Lupta împotriva corupţiei
Rezultatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai parlamentului sau ai guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări.
Statisticile DNA arată că, în ultimii cinci ani, peste 90 % din dosarele trimise în instanţă au dus la condamnări şi că 90% din toate anchetele durează maximum un an şi jumătate. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă, în continuare, o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de trei ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste trei ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen.
Abordare permisivă din partea magistraţilor
Mai mult, din analiza Comisiei reiese că instanțele au tendința de a avea o abordare permisivă și excesiv de prudentă în ceea ce privește problemele procedurale ridicate de către inculpați, cum ar fi solicitarea de expertize suplimentare, amânarea termenelor de judecată sau invocarea de excepții procedurale. Nu se aplică în mod constant măsuri de bază privind gestionarea cazurilor, cum ar fi acordarea de prioritate cazurilor importante sau complexe. Pentru a-și îndeplini angajamentele în ceea ce privește lupta împotriva corupției la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se asigura că, în cazurile importante de corupție la nivel înalt, hotărârile definitive sunt pronunțate rapid, iar prescrierea acțiunilor este evitată în toate cazurile.
De la adoptarea noului său cadru juridic, în august 2010, Agenția Națională de Integritate (ANI) a început să înregistreze din nou rezultate și a înaintat cazuri de conflict de interese, de incompatibilitate și de averi a căror proveniență nu poate fi justificată instituțiilor competente, care urmează să ia decizii în acest sens. Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive, arată CE. Cele mai multe hotărâri ale instanțelor privind cazurile de conflict de interese în domeniul achizițiilor publice sunt pronunțate, în general, prea târziu.
Din câte se pare, comisiile de cercetare a averilor create în temeiul Legii ANI revizuite, la nivelul curților de apel, hotărăsc de facto în ceea ce privește fondul cazurilor transmise de ANI, aplicând aceleași criterii în materie de probe ca și instanțele de judecată.
Confiscarea averilor ilicite
Eficacitatea luptei împotriva corupției este afectată de existența unor probleme grave în sistemul de recuperare a produselor infracțiunii. În România, bunurile obținute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, în principal din cauza posibilităților limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive și a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală, arată CE.
Statisticile furnizate de autoritățile române arată că, în 2010, s-au pronunțat ordine de confiscare definitivă împotriva bunurilor obținute în mod ilicit care decurg din toate tipurile de infracțiuni, în valoare totală de 1,8 milioane de euro, din care au fost recuperate efectiv doar 0,2 milioane de euro. Având în vedere răspândirea cazurilor de corupție la nivel înalt din România, aceste sume trebuie considerate foarte mici, conchide CE.
Există, de asemenea, probleme legate de confiscarea bunurilor transferate către terți. În acest fel, o parte semnificativă din bunurile obținute în mod ilegal nu sunt supuse controlului juridic. De la ultima evaluare a Comisiei, România a luat măsuri pentru a se verifica în mod mai eficace licitațiile publice, în vederea identificării neregulilor în urma evaluărilor de risc.
De la ultima evaluare a Comisiei, România a modificat temeiul juridic al Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), echivalentul OLAF la nivel național, acesta fiind autorizat să desfășoare acțiuni de anchetare. Aceste îmbunătățiri sunt binevenite, dar, în același timp, capacitatea administrativă și calitatea acțiunii administrative rămân la un nivel scăzut și constituie principalele provocări în domeniul achizițiilor publice.
• Click News
Reacţia lui Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat ieri că, deşi „multora n-o să le placă“, trebuie să menţioneze că din raportul pe MCV al Comisiei Europene reiese convingerea instituţiei că executivul a dovedit „determinare şi angajament“ în procesul de reformă.
„Aş spune că raportul certifică progresele pe care România le-a făcut în ultima perioadă şi nu voi ezita, deşi multora n-o să le placă, să menţionez aprecierea extrem de consistentă şi pozitivă la adresa guvernului, care, în opinia celor care au adoptat raportul, deci a CE, a dovedit determinare şi angajament în procesul de reformă“, a spus Băsescu. Preşedintele a ţinut să dea o explicaţie pentru această formulare a Comisiei Europene, notând că este de fapt o consolidare a observaţiilor din raportul interimar, iar CE apreciază angajarea răspunderii pe cele patru Coduri şi pe Legea micii reforme, dar şi „formula acceptabilă“ găsită pentru ANI şi „repunerea în drepturi a DLAF“.
„Raportul este, în opinia mea, pozitiv, ca şi cel din februarie, şi certifică progresele făcute în ultima parte; dincolo de guvern, care este lăudat, mai este apreciată activitatea DNA, a Parchetului General, a DGA din Ministerul de Interne, a Direcţiei Antifraudă din IGPR şi a Agenţiei Naţionale de Integritate. Instituţii neconvingătoare prezentate în raport sunt: ICCJ, CSM şi Parlamentul României. În parlament a existat o majoritate, care a susţinut asumările de răspundere, dar faptul că a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această situaţie. Oricâtă voinţă ar fi, dacă nu există o majoritate în parlament, nu ar fi reuşit să-şi asume răspunderea; poate că este prea dură aprecierea legată de parlament. Legat de achiziţiile publice, riscăm o mare problemă: ceea ce am discutat cu premierul şi cu membri ai guvernului este ca, pentru moment, România să înceteze să trimită facturi pentru decontare la Bruxelles, indiferent de lucrări, transport etc. - mai puţin agricultură“, a spus Băsescu.
Preşedintele s-a referit şi la problemele financiare din domeniul sănătăţii şi a cerut guvernului să nu plătească datoriile către furnizorii de medicamente până când nu va fi rezolvată problema achiziţiilor publice în spitale şi farmacii. „Avem probleme serioase la achiziţiile de medicamente. Probabil, lobby-ul furnizorilor de medicamente e atât de puternic că nimeni nu reuşeşte să stăvilească această veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor. Vreau să ştiţi public poziţia mea, indiferent ce va decide guvernul: nu trebuie plătit nici un leu din arieratele la medicamente până când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale, şi în farmacii. A continua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de arierate la medicamente“, a spus Băsescu
sursa; gazeta de sud
„Aş spune că raportul certifică progresele pe care România le-a făcut în ultima perioadă şi nu voi ezita, deşi multora n-o să le placă, să menţionez aprecierea extrem de consistentă şi pozitivă la adresa guvernului, care, în opinia celor care au adoptat raportul, deci a CE, a dovedit determinare şi angajament în procesul de reformă“, a spus Băsescu. Preşedintele a ţinut să dea o explicaţie pentru această formulare a Comisiei Europene, notând că este de fapt o consolidare a observaţiilor din raportul interimar, iar CE apreciază angajarea răspunderii pe cele patru Coduri şi pe Legea micii reforme, dar şi „formula acceptabilă“ găsită pentru ANI şi „repunerea în drepturi a DLAF“.
„Raportul este, în opinia mea, pozitiv, ca şi cel din februarie, şi certifică progresele făcute în ultima parte; dincolo de guvern, care este lăudat, mai este apreciată activitatea DNA, a Parchetului General, a DGA din Ministerul de Interne, a Direcţiei Antifraudă din IGPR şi a Agenţiei Naţionale de Integritate. Instituţii neconvingătoare prezentate în raport sunt: ICCJ, CSM şi Parlamentul României. În parlament a existat o majoritate, care a susţinut asumările de răspundere, dar faptul că a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această situaţie. Oricâtă voinţă ar fi, dacă nu există o majoritate în parlament, nu ar fi reuşit să-şi asume răspunderea; poate că este prea dură aprecierea legată de parlament. Legat de achiziţiile publice, riscăm o mare problemă: ceea ce am discutat cu premierul şi cu membri ai guvernului este ca, pentru moment, România să înceteze să trimită facturi pentru decontare la Bruxelles, indiferent de lucrări, transport etc. - mai puţin agricultură“, a spus Băsescu.
Preşedintele s-a referit şi la problemele financiare din domeniul sănătăţii şi a cerut guvernului să nu plătească datoriile către furnizorii de medicamente până când nu va fi rezolvată problema achiziţiilor publice în spitale şi farmacii. „Avem probleme serioase la achiziţiile de medicamente. Probabil, lobby-ul furnizorilor de medicamente e atât de puternic că nimeni nu reuşeşte să stăvilească această veselie a arieratelor adunate de pe urma medicamentelor. Vreau să ştiţi public poziţia mea, indiferent ce va decide guvernul: nu trebuie plătit nici un leu din arieratele la medicamente până când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale, şi în farmacii. A continua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de arierate la medicamente“, a spus Băsescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu