Critici din raportul pe justiţie al Bruxelles-ului: puţine condamnări pe corupţie şi mai puţine confiscări
19 iulie 2011, 07:15 | Autor: | 919 afişări
Comisia Europeană constată lipsa de consecvenţă şi de rezultate în lupta anticorupţie. Forma finală a raportului se negocia intens, ieri după-amiază, în Colegiul Comisarilor de la Bruxelles. CE spune că trebuie acţionat de urgenţă pentru accelerarea soluţionării proceselor, pentru a preveni prescrierea termenelor.
România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare, relevă raportul Comisiei Europene (CE), consultat ieri de Mediafax. De la ultimul raport anual al Comisiei Europene privind progresele României, aflată sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), autorităţile române au făcut demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare şi au continuat pregătirile pentru intrarea în vigoare a patru Coduri noi, restabilind, totodată, cadrul legal pentru Agenţia Naţională de Integritate, notează raportul.
Documentul consemnează faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privinţa investigării cazurilor de corupţie la nivel înalt. Totuşi, arată CE, din iulie 2010 se constată o lipsă de consecvenţă şi de rezultate în anumite zone. Progresul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei este încă insuficient, întrucât multe cazuri de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate mulţi ani în instanţă, fiind observate puţine progrese. În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupţiei o prioritate mai evidentă şi să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupţie comprehensivă şi robustă.
Documentul consemnează faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privinţa investigării cazurilor de corupţie la nivel înalt. Totuşi, arată CE, din iulie 2010 se constată o lipsă de consecvenţă şi de rezultate în anumite zone. Progresul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei este încă insuficient, întrucât multe cazuri de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate mulţi ani în instanţă, fiind observate puţine progrese. În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupţiei o prioritate mai evidentă şi să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupţie comprehensivă şi robustă.
Pe Aceeaşi Temă
Raportul notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăţi recuperarea produselor infracţiunii, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice. Rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni descurajatoare în cazuri de incompatibilităţi. De asemenea, raportul CE notează că noul Consiliu Superior al Magistraturii mai are încă nevoie să demonstreze angajamentul său de a reforma sistemul prin rezultate concrete.
Codurile, în întârziere
De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au apărut unele întârzieri în pregătirile pentru implementarea noilor Coduri. Deşi data implementării a fost fixată pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil, pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate şi finalizate, studiile de impact nu sunt încă gata, s-a realizat puţin training şi un plan comprehensiv de implementare încă lipseşte. Comisia susţine că este important să se evite practicile divergente, iar o bună pregătire a magistraţilor va fi esenţială pentru o implementare omogenă a celorlalte Coduri.
Sancţiuni nesemnificative
Raportul notează că au fost aplicate puţine sancţiuni în cazurile constatate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), iar cele aplicate sunt nesemnificative. Deciziile instanţelor pe conflicte de interese în zona achiziţiilor publice vin prea târziu. Documentul mai arată că, de la adoptarea noului ei cadru în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate a înaintat un număr de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate la instituţiile competente, sesizate pentru a lua decizii. Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor sale, soluţiile aplicate de organele competente judiciare şi administrative sunt adesea nesatisfăcătoare, notează CE.
Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauze tipice de întârzieri în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia. Analiza Comisiei a relevat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru expertize suplimentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale. Măsuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea priorităţii unor cauze importante sau complexe nu sunt în mod uzual aplicate.
Tergiversare
Un număr semnificativ de cazuri de corupţie implicând demnitari se află pe rolul instanţelor de peste trei ani, remarcă raportul CE. Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele-limită prevăzute de lege.
Foarte puţine confiscări
Eficienţa luptei împotriva corupţiei e împiedicată de serioase slăbiciuni în recuperarea produselor infracţiunii. Foarte puţine bunuri provenite din infracţiuni au fost confiscate în România, în special din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicii restrictive a instanţei şi a lipsei unui comportament proactiv în faza de urmărire penală. Sunt depuse eforturi de către procurorul general pentru a remedia acest ultim punct, dar există piedici din partea resurselor şi, în special, din partea cadrului legal, mai consemnează raportul CE.
sursa; adevarul.ro
Codurile, în întârziere
De la ultima evaluare a Comisiei din iulie 2010, au apărut unele întârzieri în pregătirile pentru implementarea noilor Coduri. Deşi data implementării a fost fixată pentru 1 octombrie 2011, pentru Codul civil, pentru celelalte Coduri, care sunt elaborate şi finalizate, studiile de impact nu sunt încă gata, s-a realizat puţin training şi un plan comprehensiv de implementare încă lipseşte. Comisia susţine că este important să se evite practicile divergente, iar o bună pregătire a magistraţilor va fi esenţială pentru o implementare omogenă a celorlalte Coduri.
Sancţiuni nesemnificative
Raportul notează că au fost aplicate puţine sancţiuni în cazurile constatate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), iar cele aplicate sunt nesemnificative. Deciziile instanţelor pe conflicte de interese în zona achiziţiilor publice vin prea târziu. Documentul mai arată că, de la adoptarea noului ei cadru în august 2010, Agenţia Naţională de Integritate a înaintat un număr de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate la instituţiile competente, sesizate pentru a lua decizii. Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor sale, soluţiile aplicate de organele competente judiciare şi administrative sunt adesea nesatisfăcătoare, notează CE.
Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită. De la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauze tipice de întârzieri în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia. Analiza Comisiei a relevat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru expertize suplimentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale. Măsuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea priorităţii unor cauze importante sau complexe nu sunt în mod uzual aplicate.
Tergiversare
Un număr semnificativ de cazuri de corupţie implicând demnitari se află pe rolul instanţelor de peste trei ani, remarcă raportul CE. Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele-limită prevăzute de lege.
Foarte puţine confiscări
Eficienţa luptei împotriva corupţiei e împiedicată de serioase slăbiciuni în recuperarea produselor infracţiunii. Foarte puţine bunuri provenite din infracţiuni au fost confiscate în România, în special din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicii restrictive a instanţei şi a lipsei unui comportament proactiv în faza de urmărire penală. Sunt depuse eforturi de către procurorul general pentru a remedia acest ultim punct, dar există piedici din partea resurselor şi, în special, din partea cadrului legal, mai consemnează raportul CE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu