De ce s-au împrietenit mii de tineri cu anticorupţia?

De ce s-au împrietenit mii de tineri cu anticorupţia?

Pe reţelele de socializare au apărut grupuri de tineri care încearcă să lupte împotriva corupţiei. Ce șanse au aceste mișcări de a schimba obiceiurile cetăţenilor unei ţări, consideraţi fruntași în rezistenţa la schimbare? 200.000 de cetăţeni au făcut cea mai mare curăţenie din istoria României, sute de clienţi nemulţumiţi s-au strâns pe forumurile de internet și au dat împreună în judecată băncile la care aveau credite, Bucureștiul s-a umplut de biciclete în urma unor campanii declanșate pe bloguri. Acestea sunt doar câteva dintre mișcările de succes pornite pe grupurile de socializare de pe internet, după cum a scris România liberă în ediţia de pe 3 iunie. Ce rezultate au avut însă mișcările care luptă pentru curăţenia morală a României? "Erupţie anticorupţie" În trei săptămâni, grupul „Erupţie Anticorupţie", înfiinţat pe Facebook de 20 de tineri entuziaști, a strâns 1.000 de membri. „Totul a plecat din convingere și din nevoia de a schimba mentalităţile din România. Îndârjirea noastră împotriva corupţiei este foarte fermă", explică Daniela Dragomir, unul dintre iniţiatorii demersului. Are 21 de ani și este studentă la Facultatea de Știinţe Politice, fiind și vice-președinte al asociaţiei studenţilor din această facultate. Pentru Daniela, puterea reţelelor de socializare a devenit o certitudine după declanșarea revoluţiilor din lumea arabă, în care Facebook-ul și Twitter-ul au avut roluri esenţiale, cot la cot cu mass-media. Întâlnirile online ale membrilor fondatori ai organizaţiei „Erupţie anticorupţie" sunt dublate de cele offline, faţă în faţă. Studenţi împreună cu activiști mai vechi ai cauzelor civice se întâlnesc cel puţin o dată pe lună pentru a-și împărtăși ideile și a stabili planuri de acţiune. „La început eram în jur de 20 de oameni, acum suntem 50. Observăm probleme și încercăm să găsim soluţii", explică Daniela. Pentru că acţiunile izolate au impact redus, ca niște neuroni fără sinapse, grupul promovează colaborarea între organizaţii, experţi, cetăţeni cu aceleași afinităţi, în numele aceluiași scop. „Da, se poate!" - Platforma funcţionarilor-model Un exemplu de colaborare este cel dintre „Erupţie Anticorupţie" și organizaţia TechSoup România. În cadrul unei întâlniri faţă în faţă, primii au identificat o problemă: relaţia ineficientă dintre cetăţeni și funcţionarii publici. S-au gândit să apeleze la TechSoup România, organizaţie nonguvernamentală activă la nivel mondial, care aduce tehnologia aproape de sectorul nonprofit. Aceștia au acceptat, iar soluţia a venit sub forma platformei online „Da, se poate!". Este o aplicaţie deschisă care va conţine numele funcţionarilor publici și va oferi oricărui cetăţean posibilitatea de a-i evalua pe aceștia - în special pozitiv. Platforma a fost creată în cadrul evenimentului „Yahoo! Open Hack", eveniment ce a strâns la București peste 300 de hackeri din toată Europa. „O parte dintre aceștia și-au arătat angajamentul civic, iar o soluţie propusă a fost platforma de bune-practici. Credem foarte mult în relevanţa acestui proiect, pentru că, prin intermediul lui, comunitatea capătă o voce. Pe de altă parte, pe platforma „Da, se poate!" nu vor ieși în evidenţă cei care o fac de obicei, ci și necunoscuţii care își fac liniștiti treaba, în umbra celor dintâi.", comentează Ruxandra Popa, PR Manager TechSoup Romania, organizator al sesiunii pentru societatea civilă din cadrul evenimentului „Yahoo! Open Hack". La momentul de faţă, domeniul pentru platformă a fost cumpărat și se lucrează la dezvoltarea acesteia, conform Ruxandrei. „Cea mai dinamică parte a societăţii românești" Radu Nicolae are 30 de ani și lucrează de aproape 10 ani în proiecte de implicare democratică. Este director de program la Centrul de Resurse Juridice și predă cursul de „Corupţie și politici publice anticorupţie", la SNSPA (Școala Naţională de Studii Politice și Administrative). A publicat numeroase studii academice pe tema corupţiei și este un membru al grupului „Erupţie anticorupţie". Este optimist cu privire la impactul social media, fără să fie entuziast. Pentru acesta, reţelele de socializare pot fi un instrument de combatere a corupţiei, deși nu unul direct. „Social media nu satisface idealul consumerist în materie de impact: aici și acum. Dar creează condiţiile pentru conștientizarea rolului fiecăruia în modelarea realităţii în care trăim. Social media este utilizată de cea mai dinamică parte a societăţii românești (tineri, oameni educati, etc) - acea parte care imprimă trendul dezvoltării și va decide în ce direcţie ne îndreptăm ca societate. Dacă reușim să convingem această parte a societăţii atunci succesul anticorupţie este garantat.", consideră Radu. „Milioane de români se află zi de zi într-o nepăsare complice" „Nepăsarea, dezinteresul și neputinţa autoinduse (spre exemplu, vorba: „Nu contează ce fac eu, că deznodământul va fi același") hrănesc abuzurile și corupţia. Există o așteptare mare de schimbare, dar această așteptare nu se poate concretiza dacă cetăţenii nu își asumă ei înșiși responsabilitatea schimbării. Milioane de români se află zi de zi într-o nepăsare complice. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla dacă 50% din ei ar începe să își folosescă drepturile pe care le au (petiţionare, acces la informaţii, plângere, protest etc.) și să nu mai tolereze corupţia, abuzurile, arbitrariul?", se întreabă expertul în fenomenul corupţiei, Radu Nicolae. Pot fi reţelele de socializare un „catalizator" pentru implicarea civică? Cert este că nu putem aștepta de la stat să rezolve totul, ci fiecare cetăţean trebuie să se implice. Spre ilustrare, să luăm sistemul de justiţie. Radu Nicolae îmi arată un document oferit de autorităţile din România pentru raportul Greco, cu statistici privind numărul condamnărilor în cazul infracţiunilor de corupţie - anii 2007, 2008 și 2009. Media este puţin peste 200 de persoane condamnate. „Există o așteptare mare de schimbare, dar această așteptare nu se poate concretiza dacă cetăţenii nu își asumă ei înșiși responsabilitatea schimbării", spune Radu, expert în fenomenul corupţiei. Iar scopul reţelei de socializare este tocmai mobilizarea oamenilor, dezmorţirea lor din pasivitatea așteptării și impulsul spre acţiune. Cei peste treizeci de activiști ai internetului și membri ai grupului „Erupţie anticorupţie" cu care am discutat reiau această idee. În plus, aceștia au mai invocat: accesul la informaţii, comunicarea între organizaţii și persoane cu interese comune, mobilizarea pentru acţiuni civice punctuale. Bogdan Gavrilă, unul dintre fondatorii grupului, duce și mai departe viziunea asupra rolului reţelelor de socializare. Tânărul are 28 de ani și a absolvit Sociologia. Pentru acesta, Facebook „înseamnă mai mult decât un site de socializare, este o platformă care permite organizaţiilor și oamenilor să acţioneze deschis și să schimbe lumea în bine, cu fiecare clik". Iar efectul unor astfel de reţele va deveni din ce în ce mai puternic și mai vizibil în viitor. „Platformele sociale vor juca un rol deosebit în schimbarea societăţii. În câţiva ani, corupţia sau lipsa de transparenţă vor fi diminuate considerabil deoarece cetăţenii vor putea să-și „corecteze" aleșii, autorităţile sau funcţionarii din mers. O societate mai bună se construiește zilnic, nu la fiecare patru ani", crede Bogdan. „Mobilizarea virtuală poate conduce la o demobilizare reală" Specialiștii atrag însă atenţia că reţelele de socializare, pe lângă beneficiile de a reuni oameni și a disemina informaţia, pot uneori să „păcălească" realitatea. Doctorul în antropologie, Alexandru Bălășescu, membru al grupului „Erupţie anticorupţie", atrage atenţia că activitatea online „poate deveni o compensare a unei anumite lipse de implicare în spaţiul public real. E mai comod să postezi ceva.". Aceeași observaţie o face și sociologul Ioana Alexandra Rusu, când vorbește despre dezavantajele reţelelor de socializare. „A împărtăși un link sau a te alătura unei cauze pot demobiliza, în sensul în care cei care o fac pot avea impresia că și-au susţinut cauza suficient. Dezavantajele provin din faptul că mobilizarea virtuală poate conduce la o demobilizare reală", explică aceasta. Cea mai potrivită soluţie este calea de mijloc, folosirea reţelelor de socializare ca instrument de conștientizare, mobilizare și comunicare, alături de alte soluţii. Septimius Pârvu are 26 de ani, este absolvent al Facultăţii de Știinţe Politice, a fost coordo-nator de proiect la Asociaţia Pro-Democraţia, iar acum este ofiţer de proiect la Societatea Academică din România. Sep-timius urmărește și participă la discuţiile mai multor grupuri de socializare, formate în jurul temelor care îl interesează: urbanismul și buna guvernare. „În cazul SAR, în special a proiectului România Curată, unde sunt eu implicat, folosim reţelele sociale cu trei scopuri. În primul rând, creștem astfel dimensiunea comunităţii cetăţenilor care susţin lupta anticorupţie și principiile bunei guvernări. În al doilea rând, pentru mobilizarea cetăţenilor în acţiuni reale. Totodată, creăm parteneriate cu mai multe organizaţii care sunt active online și încercăm să ne promovăm activităţile reciproc", sintetizează Septimius. Pagina de Facebook a SAR are peste 4.000 de membri, iar numărul acestora crește pe zi ce trece. Social media versus mass-media Avantajele proceselor de comunicare online (social media) reprezintă un subiect fierbinte pentru teoreticieni. Yochai Benkler, profesor la Harvard, compară impactul reţelelor de socializare cu cel al mass-media și arată că primele sunt mai „democratice". Aceasta fiindcă, spre deosebire de mass-media, permit mai multor indivizi să-și exprime părerea, într-un mod care nu e controlat de marii patroni de presă, crede autorul. Potrivit acestuia, accesul la informaţie și libertatea de a-și exprima punctul de vedere contribuie la promovarea unui anume tip de individ: mai puţin pasiv, mai angajat în observarea societăţii și în consecinţă mai susceptibil spre a-și exercita (sau a-și dori) drepturile. Or, tocmai aceste atitudini fac diferenţa între o societate prosperă, democratică, și una în continuu travaliu. „România crește pe Facebook. De la începutul anului 2011 a adunat peste 1,1 milioane de utilizatori – este o creștere imensă dacă ne gândim că s-a petrecut în doar șase luni” Jiri Voves, director Socialbakers (cel mai mare portal de statistici Facebook) Portret Facebook 700.000.000 de utilizatori Facebook în lume. 3.400.000 de utilizatori Facebook în România 15,3% reprezintă ponderea de penetrare a Facebook în România raportat la numărul de locuitori ( 31% în Grecia, 33% în Ungaria, 46,5% în Israel, 47,3% în Marea Britanie și apoximativ 34% în Franţa și Italia). 66% din utilizatorii Facebook din Romania au între 18 și 34 de ani, iar împărţirea pe criteriul genului este cât se poate de echilibrată: 50% din utilizatori sunt de gen feminin și 50% de gen masculin

Autor: Romania Libera Sursa: www.romanialibera.ro  Sambata, 11 Iunie 2011