Cum SE FURĂ sute de milioane de EURO în Portul Constanţa. Povestea celor 47 de milioane de tone de marfă
Prin portul Constanţa au trecut în 2010 peste 47 de milioane de tone de marfă, acesta fiind cel mai important centru de comerţ al României. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că este şi cel mai mare focar de evaziune.
Prin portul Constanţa au trecut în 2010 peste 47 de milioane de tone de marfă, acesta fiind cel mai important centru de comerţ al României. Aproape un sfert din total, respectiv 12 milioane de tone, e comerţul cu cereale, urmat de cel cu petrol brut, cu aproape 10% din total.
În ciuda inspecţiilor aproape lunare efectuate de organele abilitate, cel mai mare centru de comerţ al României este, după cum susţin reprezentanţii mediului de afaceri, cel mai mare focar de evaziune din ţară.
Una dintre cele mai importante acţiuni ale organelor abilitate împotriva evaziunii a avut loc luni dimineaţă, când în 25 de locuinţe din Constanţa şi în alte 25 din Capitală au avut loc percheziţii, în cadrul unei acţiuni a poliţiei de frontieră care a fost coordonată de către DNA. Printre persoanele vizate de anchetă, care au fost duse ulterior la DNA, se numără senatorul PDL Mircea Banias, fost director al Administraţiei Porturilor Constanţa, şi secretarul general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Laurenţiu Mironescu.
Un sfert din comerţul portului e cu cereale, unde evaziunea este de 60%
Peste jumătate din cantitatea totală de cereale care trece prin România, fie că este vorba despre importuri sau exporturi, ajunge în portul Constanţa iar evaziunea pe piaţa cerealelor este de 60%, după cum susţin reprezentanţii industriei de profil.
"Problema evaziunii este foarte mare. Atât de mare încât singura soluţie pare a fi taxarea inversă, respectiv facturarea iniţială fără TVA, astfel încât să nu mai fie ce fura. Când vine sezonul recoltării îşi fac firme, cumpără producţia şi o vând altei firme fără să plătească TVA. Prima firmă dispare, a doua vinde marfa la a treia sau a patra sau dă marfa direct în piaţă", a declarat pentru gândul Aurel Popescu, preşedintele Rompan.
Principala metodă de evaziune, mai ales la produsele accizabile, cum ar fi combustibilii sau ţigările, este subaprecierea valorii mărfii. În cazul altor produse, cum ar fi cele alimentare, se întâmplă acelaşi lucru. Într-o analiză recentă, gândul a arătat că, după cum reiese din datele oficiale, un kilogram de cartofi are un cost estimat la 70 de bani la intrarea în ţară, deşi la raft se vinde cu 3-3,5 lei.
"Vine marfa subevaluată în port, firma plăteşte TVA şi accize, dacă e cazul, la marfa subevaluată iar apoi vinde marfa angrosiştilor şi îşi pierde apoi urma", a explicat pentru gândul Gabriel Biriş, expert fiscal în cadrul casei de avocatură Biriş Goran.
În România economia neobservată este de circa 30% din PIB, ceea ce înseamnă că statul nu încasează nicio taxă şi niciun impozit din comercializarea unor bunuri şi servicii în valoare totală de circa 40 de miliarde de euro. Dacă în România nu ar exista economie neagră, bugetul statului ar avea încasări cu circa 25% mai mari decât cele de acum, respectiv ar avea la dispoziţie 10 miliarde de euro în plus, cât bugetul anual alocat salariilor tuturor bugetarilor.
Exportul fictiv, metoda prin care statul plăteşte degeaba 24% din valoarea mărfii
O altă metodă, prezentată tot de expertul fiscal, este cea a exportului fictiv. Cumpărătorul ia marfa din România, cu TVA, o exportă doar din acte, deci ea rămâne tot în ţară, după care cere rambursarea TVA iar apoi vinde marfa pe piaţa internă, ţinând cont că e cu 24% mai ieftină.
Până la mijlocul anului trecut, cel puţin, o mare problemă a fost şi cu importurile de combustibili. După ce guvernul a desfiinţat antrepozitele de carburanţi din portul Constanţa, nivelul evaziunii a scăzut vizibil.
"Au fost probleme destul de mari, însă în ultima vreme aceste probleme au scăzut în mod substanţial. Putem spune că din acest punct de vedere România este mai favorabilă mediului investiţional", ne-a declarat Gheorghe Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a Lukoil România.
Metoda prin care se făcea evaziune era similară cu cea de la legume, fructe şi cereale. Marfa stătea neaccizată într-un antrepozit (depozit cu regim fiscal special) de unde era cumpărată de o firmă care declara că a plătit accizele, deşi nu o făcea, după care marfa dispărea în piaţă. Firma, evident, dispărea în scurt timp.
Evaziunea de pe piaţa carburanţilor e în scădere
Experţii fiscali recunosc că decizia de desfiinţare a atrepozitelor de carburanţi şi-a arătat efectele benefice. "Deşi iniţial am criticat măsura, ulterior m-am abţinut, pentru că am văzut că au existat rezultate bune în ceea ce priveşte rezultatele la buget", recunoaşte Biriş.
Portul Constanţa este considerat în acelaşi timp şi un centru foarte important al contrabandei cu ţigări. După arestarea vameşilor de la graniţele terestre, în special cele spre Ucraina, Republica Moldova şi Serbia, contrabanda cu ţigări a scăzut de la circa 36% la 20% din piaţa locală de ţigarete, conform unui studiu făcut public de industria de profil din România. Rezultă astfel că, dat fiind faptul că portul Constanţa a scăpat până acum de verificări de amploarea celor făcute la celelalte vămi, cel mai probabil o mare parte din cei 20% reprezintă contrabandă cu ţigări făcută chiar prin port.
Comerţul cu haine şi papuci a crescut, în tone, de 12 ori în ultimii cinci ani
Un nou pericol, ca impact negativ asupra bugetului de stat, pe lângă evaziunea de pe piaţa produselor alimentare, ar putea fi, după cum reiese din datele oficiale, invazia produsele chinezeşti, de cele mai multe ori, în special hainele şi încălţămintea.
Astfel, în ultimii cinci ani cantitatea de articole de "piele, textile, confecţii şi diverse articole fabricate" a crescut de 12 ori, de la 6.000 de tone în 2006 la 73.500 de tone anul trecut. Din port, marfa ajunge de obicei în centre comerciale de tipul Dragonul Roşu, din Capitală, de unde ajung apoi în toată ţara, de la magazinele de cartier din Timiş la bazarul din Suceava.
Portul Constanţa, preferatul vaselor turceşti, malteze şi georgiene
În ceea ce priveşte comerţul din portul Constanţa după pavilionul navelor, cele mai dinamice firme sunt cele din Turcia, cu 857 de escale în 2010, urmate de cele din Malta, cu 542 de escale. Navele cu pavilion chinezesc au făcut doar nouă escale anul trecut, la fel ca cele din Koreea de Nord, Tuvalu şi Insulele Cook. În timp ce nicio navă sub pavilion american nu a făcut vreo escală în portul Constanţa în 2010, portul românesc la Marea Neagră a înregistrat 30 de escale ale navelor din Tanzania, 96 de escale ale navelor din Belize şi 14 ale celor din Barbados.
Printre cei mai importanţi parteneri de comerţ ai României, după pavilionul navelor şi numărul de escale, se numără Georgia, cu 452 de escale, Panama, cu 384 de escale, Cambodgia, cu 248 de escale, Antigua & Barbuda, cu 237 de escale, şi Liberia, cu 231, conform datelor oficiale.
sursa; gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu