Sex, minciuni şi... medicamente
Deşi multe medicamente, de la antidepresive la o serie de variante ale „miraculoasei“ Viagra, au fost oficial considerate lipsite de orice eficacitate, marile companii farmaceutice încearcă să îşi extindă piaţa creând „boli“ acolo unde este vorba de simple probleme psihologice şi sociale, care ar necesita mai degrabă ajutorul psihologului şi nicidecum un tratament medicamentos.
Potrivit unui studiu dat publicităţii de British Medical Journal şi preluat de site-ul ilsessoelamore.it, un astfel de exemplu este lipsa apetitului sexual al femeilor. Numeroase studii, finanţate de companiile farmaceutice, au „demonstrat“ că fenomenul s-a extins şi că sunt necesare tratamente urgente. Acest fenomen a fost descris cu lux de amănunte în cartea „Sex, Lies and Pharmaceuticals“, a lui Ray Moynihan.
În opinia autorului, cifrele date publicităţii sunt extrem de bizare: în 1999, statisticile au arătat că 43 la sută dintre femei suferă de disfuncţii sexuale. Doi dintre autorii acestui studiu au recunoscut ulterior că au legături financiare cu companiile farmaceutice.
În 2005, în urma unui studiu finanţat de Pfizer, compania producătoare a pastilei „minune“ Viagra, autorii au ajuns la concluzia că o treime dintre femeile din Europa de Sud nu sunt interesate de sex, iar 40 la sută din reprezentantele sexului frumos din sud-estul Asiei nu reuşesc să ajungă la orgasm. Acestea sunt cifre care nu au fost raportate la numărul total al populaţiei. În cazul în care rezultatele sunt analizate în funcţie de frecvenţa statistică în raport cu populaţia generală, cifrele scad vertiginos.
Teste de promovare
Pentru a-şi promova produsele, companiile au pus la punct o serie de teste specifice, care măsoară apetitul sexual (sexual desire screener) în doar câteva minute. În plus, nu lipsesc cursurile de formare pentru medici, organizate de companiile farmaceutice. Moynihan a descoperit, de exemplu, că Pfizer a finanţat un curs cu durata de o jumătate de zi pe întreg teritoriul Statelor Unite, în care li se spunea medicilor că 63% dintre femei au probleme din cauza apetitului sexual scăzut şi că, în acest caz, testosteronul şi sildenafil (Viagra), plus o terapie comportamentală, se dovedesc de mare ajutor. Reprezentanţii Pfizer au refuzat să acorde vreun interviu lui Moynihan, însă au emis un comunicat în care confirmă faptul că în ultimii 15 ani au studiat în detaliu problema FSD (female sexual dysfunction), încercând să descopere cauzele.
Eşec după eşec
Cu toate acestea, medicamentele realizate s-au dovedit ineficiente. Cel mai recent produs lansat, filbaserina sau aşa-zisa Viagra pentru femei, se pare că nu se ridică deloc la nivelul aşteptărilor clientelor care au testat-o. Deşi concernul german Boeheringen Ingelheim a investit sume considerabile în campania publicitară pentru Pink Viagra, prin care promitea femeilor culmi inimaginabile ale libidoului, condimentate cu valuri de orgasme, filbaserina s-a dovedit a fi mult sub aşteptările clientelor care au testat-o. Tocmai din acest motiv, forurile medicale americane s-au abţinut să dea undă verde pentru mult aşteptata pastilă. Potrivit femeilor testate, filbaserina oferă doar ocazia unor senzaţii sexuale uşor mai puternice decât cele obişnuite. În plus, noul afrodiziac provoacă o serie de efecte secundare nedorite, precum ameţeli, depresii, senzaţii de disconfort şi chiar leşin.
Problema este că, având în vedere cererea presantă de a găsi o soluţie pentru lipsa apetitului sexual la femei, medicii simt că nu au la dispoziţie instrumente terapeutice adecvate şi, în aceste condiţii, privesc cu ochi buni producţia de astfel de medicamente pentru a putea avea un răspuns adecvat de oferit pacientelor lor.
„Problematica sexualităţii feminine este deja o zonă complexă, spre deosebire de caracteristicile disfuncţiilor sexuale masculine, unde totul funcţionează datorită unor mecanisme mai simple. Personal, nu cred că se va inventa vreodată o pastilă care să ofere femeilor orgasm instant, deoarece orgasmul la femei apare în urma unor factori diferiţi, de natură psiho-emoţională“, este de părere medicul Elizabeth Kavaler, urolog în cadrul Lenox Hill Hospital din New York.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu