O ipocrizie: sănătatea gratuită

O ipocrizie: sănătatea gratuită

26 martie 2011, 19:19 |  Autor: Simona Popa | 1088 afişări

Un medic din Ploieşti a stârnit în urmă cu trei ani un imens scandal când a recunoscut că, din lipsă de bani, bolnavii săi de cancer primesc ser fiziologic în loc de citostatice.

Imediat cum ştirea a ajuns în presă, şefii de la judeţ au făcut o comisie care să-l ancheteze pe medicul cu pricina, l-au făcut iresponsabil şi l-au trimis la judecata Colegiului Medicilor. Despre bolnavii săi canceroşi nu a anchetat nimeni nimic. Întâmplarea de atunci este doar o fotografie de moment a unui sistem medical care ne minte de zeci de ani că ne oferă totul, dar care, de fapt, nu ne dă mai nimic.

Una dintre ultimele ipocrizii comuniste de care n-am scăpat nici acum este că “statul urmăreşte asigurarea sănătăţii populaţiei”, trecută în legea reformei sanitare. Este o minciună la fel de mare, dacă vreţi, cu aceea din Codul Familiei, cum că “statul ocroteşte căsătoria şi familia”.

Minciuna sanitară extinsă arată cam aşa: statul te obligă să plăteşti lunar pentru sănătate 5,5% din salariu, îi ia şi angajatorului tău alţi 5,2% şi spune că “te-a asigurat la sistemul public de sănătate”. În schimbul banilor, îţi promite, prin contractul-cadru, că-ţi oferă “gratuit” sute de servicii. De la cea mai simplă consultaţie la medicul tău de familie, până la o operaţie pe creier. Este ceea ce autorităţile numesc “pachet de servicii medicale de bază”, pe care ele pretind că-l pot acoperi financiar în totalitate, pentru toţi românii asiguraţi.

Cum stau lucrurile în realitate, însă? Banii îţi sunt luaţi repede, e-adevărat, ei se adună în găleata mare şi de acolo greu se mai întorc la tine. Eventual consultaţia la medicul de familie o ai gratuită. Poate şi câteva analize, dacă o cunoşti pe asistenta de la policlinică şi te bagă peste rând. După asta urmează coşmarul: reţeta compensată nu ţi-o poţi schimba în medicamente decât la începutul lunii, cât este plafon, iar la radiografie trebuie să te programezi cu câteva săptămâni înainte, “pentru că s-au terminat banii pe luna asta”. Dacă ajungi în spital, constaţi că trebuie să-ţi cumperi tu totul, de la plasture până la medicamentele de pus în perfuzii. Şi la final, îţi cumperi şi doctorul.

De fapt, promisiunea statului că ne rezolvă gratuit, la timp şi bine orice problemă medicală, doar în schimbul asigurării pe care i-o plătim forţat, este un mare neadevăr. Fiecare guvern l-a constatat, însă nu a avut curajul să o recunoască public. Doar miniştrii sănătăţii, oricare au fost ei, au mârâit printre dinţi, uneori, câte ceva legat de pachetul de servicii medicale, cum că ar fi prea mare şi că el ar trebui restrâns la o listă de câteva servicii, cele care într-adevăr pot fi decontate din asigurarea publică. Iar restul să fie pe bani. Însă imediat au fost reduşi la tăcere de colegii lor de la putere: “ai înnebunit? Cum să restrângem pachetul bazal? Cum să le spunem oamenilor că sănătatea nu mai este gratuită în totalitate? Îţi dai seama ce scandal va ieşi când prima babă va ajunge la spital şi i se va spune că doar internarea este gratuită, restul plăteşte ea, inclusiv înmormântarea?”.

Ultima iniţiativă de acest gen îi aparţine ministrului actual al Sănătăţii, Cseke Attila, care a anunţat recent că până la anul vom avea un pachet bazal, iar serviciile pe care statul nu le poate acoperi vor fi plătite din asigurările private. Şeful Casei Naţionale de Sănătate, Lucian Duţă, e mai pesimist. Zilele trecute, la o întâlnire pe tema banilor din sănătate, el a mărturisit că are dubii că măsura va fi adoptată într-un an preelectoral, că nimeni n-a avut curajul s-o facă până acum, fiind nepopulară.

Nepopulară sau nu, această decizie este necesară. Voi, guvernanţi români, nu fiţi ipocriţi. Nu mă mai minţiţi. Nu-mi mai spuneţi că din banii pe care mi-i luaţi lunar, de atâţia ani, mie şi angajatorilor mei, puteţi să-mi recoltaţi sânge cu un ac steril, să-mi pozaţi măruntaiele, să-mi puneţi un diagnostic corect, să mă trataţi şi apoi să mă faceţi bună de trimis pe lună, fără să dau măcar 5 lei şpagă. Nu vă mai cred. Spuneţi-mi sincer câtă sănătate puteţi să-mi daţi, iar de restul, lăsaţi-mă să cumpăr de la alţii. Că de cumpărat, oricum o cumpăr şi-acum.

sursa' adevarul.ro