Despărţire de la sine

Life & Style - Oana Olaru

Există mai multe metode prin care doi parteneri pot pune capăt unei relaţii amoroase, iar una dintre cel mai des „aplicate“ este despărţirea „de la sine“ - o modalitate care poate fi comodă, dar dureroasă

Despărţirea „de la sine“ se produce în momentul în care unul dintre parteneri încetează să îl mai contacteze pe celălalt şi nu îi mai răspunde în nici un fel la dovezile de afecţiune. Deşi acest tip de despărţire se produce mai frecvent în cazul relaţiilor mai puţin serioase, ea poate pune capăt şi unei relaţii stabile, pe termen lung.
Dacă v-aţi aflat vreodată în situaţia de a vă vedea pur şi simplu lăsat la o parte de partenerul cu care credeaţi că veţi sta mult timp, probabil că ştiţi că nu este nimic plăcut în a lăsa o relaţie să se termine „de la sine“. Dimpotrivă, este foarte posibil ca persoana părăsită astfel să fie mai nedumerită, mai rănită şi mai supărată decât dacă partenerul i-ar fi comunicat că vrea să pună capăt relaţiei.

Protejarea sentimentelor
Cu toate că ar putea părea pueril ca un adult să aleagă să încheie astfel „socotelile“ într-o relaţie, foarte multe dintre persoanele care aleg metoda despărţirii „de la sine“ cred cu adevărat că astfel le rănesc mai puţin sentimentele partenerilor. Lăsând lucrurile să se destrame încet, dar sigur, aceste persoane evită eventualele discuţii, lacrimi şi certuri. În plus, consideră că gândul că fostul partener este ticălos pentru că a pus capăt relaţiei în acest fel este mai uşor de acceptat decât orice motiv invocat pentru despărţire, oricât de justificat ar fi.

Panica, motiv de despărţire

Există posibilitatea ca motivul despărţirii „de la sine“ să fie un moment de panică provocată de una dintre experienţele avute împreună. Această situaţie nu este foarte probabilă, dar totuşi este posibilă.
De exemplu, dacă partenerul tău nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor în dormitor, se poate ca persoana deranjată de acest amănunt să aleagă despărţirea „de la sine“ pentru a evita eventualele momente sau discuţii penibile pe această temă. În general, totuşi, motivul panicii „loveşte“ în cazul relaţiilor noi sau al celor de ocazie.

Laşitate... „de la sine“

Potrivit psihologilor, de cele mai multe ori, a alege o despărţire „de la sine“ nu este altceva decât un semn de laşitate. O persoană care doreşte să evite conversaţia pe care o implică o despărţire doar pentru că discuţia poate deveni ciudată şi jenantă va opta să dispară încet din peisaj şi din viaţa celuilalt. De multe ori, acest gen de despărţire nu ascunde numai această teamă de penibil, ci şi alte motive suplimentare pentru separare - de exemplu, existenţa unei relaţii paralele, apariţia unei alte persoane interesante din punct de vedere emoţional ori sentimentul că relaţia nu a fost suficient de serioasă încât să necesite o discuţie de despărţire.

Cum se trece peste o astfel de separare

De multe ori ne dorim ceea ce nu putem avea. Prin urmare, când suntem părăsiţi în acest fel, este foarte probabil ca dorinţa de a avea lângă noi partenerul care ne-a lăsat să crească - dar nu neapărat pentru că îl iubim, ci pentru că în acel moment nu primim ceea ce vrem. Din acest motiv, este posibil să facem gesturi necugetate, pe care le-am putea regreta mai târziu. Astfel, dacă sunteţi victima unei despărţiri „de la sine“, puteţi încerca să vă contactaţi partenerul mai des, pentru a discuta. Însă, dacă vedeţi că după două-trei tentative nu dă nici un semn, mai bine renunţaţi la idee. În plus, nu este indicat să apăreţi pe nepusă masă în locurile unde ştiţi că respectiva persoană ar putea fi şi nici nu îi trimiteţi mesaje în care să vă exprimaţi frustrarea şi reproşurile. Încet, încet, lucrurile se vor calma, spiritele se vor linişti şi veţi reuşi să intraţi în normal.

Nu este o situaţie acceptabilă

Cu toate acestea, se poate spune că nu prea există scuze pentru despărţirea „de la sine“. Dacă o persoană este suficient de „coaptă“ încât să se implice într-o relaţie, trebuie să dovedească maturitate pentru a-i pune capăt, indiferent de motivele pentru care sentimentele dispar.

sursa; gazeta de sud