Viena, colacul de salvare al pacientului român

Viena, colacul de salvare al pacientului român

MII DE ROMÂNI SE TRATEAZĂ ÎN AUSTRIA. Spitalul AKH, preferat de politicieni și de vedete, tratează anual sute de români. Din cei peste un milion de pacienţi trataţi la AKH, 100.000 sunt străini. Spitalul AKH (Allgemeines Krankenhaus der Stadt) din Viena e prima opţiune care le vine în gând multor români dezamăgiţi de sistemul de sănătate de la noi. Cei care nu mai prind loc în spitalul de stat le pot alege pe cele private, cu tarife mai mici, la care oferă consultaţii tot medicii din AKH. Anul trecut, 600 de români au fost internaţi numai în spitalul vienez, alte sute fiind trataţi în clinici private din zonă. 1.200 euro - ziua de spitalizare, 65.000 euro - un transplant După modelul Traian Băsescu sau Teo Trandafir care au mers la Viena "să-și caute sănătatea", mii de români fac același lucru în fiecare an. În cazul în care nu cunosc un doctor care să le înleasnească internarea, mulţi se bazează pe internet. Așa ajung să dea peste firme de intermediere, care le asigură de la cazare la întâlniri cu specialiștii și menţin legătura între medici și pacient după ce bolnavul se întoarce în ţară. Spitalul AKH e de departe prima opţiune a românilor. Justificat. "AKH este al treilea spital din lume, cu o suprafaţă de 240.000 de metri pătraţi, 2.200 de paturi și 9.000 de angajaţi. Aici, un medic începător e plătit cu 2.000-2.500 de euro, iar un profesor, cu 4.000-4.500 de euro", ne-a spus Karin Fehringer, șefa departamentului de comunicare din spitalul vienez. Preţul serviciilor e însă pe măsură - 1.200 de euro pentru o zi de spitalizare, ajungându-se la 65.000 de euro pentru transplant. "Anul trecut, 104.000 de pacienţi străini au fost spitalizaţi la AKH, dintre care 600 români", adaugă reprezentanul spitalului, care se laudă cu peste un milion de pacienţi spitalizaţi anual. Pe lângă cei care își plătesc din buzunar analizele și spitalizarea, există și varianta achitării costurilor de la bugetul statului român: prin casa de asigurări (prin formulare E112 valabile în ţările UE dacă operaţia nu se poate face în timp util în România) sau prin Ministerul Sănătăţii (Ordinul 50 permite achitarea inclusiv a costurilor unor operaţii precum transplantul). Spitalele private mai ieftine decât AKH, noua "tendinţă" Nu oricine poate însă să beneficieze de serviciile de la AKH. Potrivit reprezentanţilor spitalului, rar mai acceptă pacienţi străini. Fiind spital de stat universitar, se concentrează pe studii și pe studenţi. În aceste condiţii, s-a dezvoltat o reţea de spitale private, mai ieftine și la fel de bune. "Dacă la AKH o zi de spitalizare costă 1.200 de euro, la privat e la jumătate, 500 de euro", subliniază Cezar Vasluianu, managerul firmei de intermediere "Inlife". Pe lângă AKH, mai există alte 3-4 spitale private, vizitate de români, arabi și ruși. De exemplu, Wiener Privatklinik e foarte aproape de AKH și e "vestit" pentru tratamentele oncologice și pentru Cristoph Zielinski, șeful oncologiei de la AKH, "obișnuit" cu românii, iar Konfraternitat Privatklinik, e cunoscut pentru secţia de chirurgie toracică. Spitalele din Viena "recunosc" formularul E112, însă cei mai mulţi pacienţi nu mai au răbdare să-l aștepte și fac credite sau pun la bătaie economiile de o viaţă să plece repede. "Unii pacienţi au reușit după tratament să primeasă o parte din sumele cheltuite. Cei mai mulţi sunt oameni disperaţi însă, au pierdut timp și bani în România și și-au dat seama că nu mai au nicio șansă. Chiar și în cazurile cu final nefericit, sunt mulţumiţi că au încercat totul", explică Cezar Vasluianu. Firmele de intermediere sunt un ajutor pentru bolnavii care ajung într-o lume total necunoscută. "Pacientul ne contactează, ne trimite informaţiile și hârtiile medicale, pentru a primi oferta. Noi îi trimitem opţiunile și el decide ce trebuie să facă. Îi așteptăm la aeroport, îi cazăm la hotel sau, în cazul în care e posibil, la spital. Urmează întâlnirile cu specialiștii, controalele, analize, iar dacă pacientul pleacă în România un timp, atunci noi menţinem legătura între medici și pacienţi", adaugă Cezar Vasluianu. "Nu există «s-a stricat aparatul, nu sunt medicamente»" La întrebarea de ce preferă românii clinicile din străinătate, răspunsul președintei Asociaţiei "Salvează Vieţi", Carmen Uscatu, care a intermediat multe astfel de cazuri, e simplu: "În străinătate se respectă proceduri, tratamentul e făcut corect și la timp, nu există situaţii gen azi ne lipsește un medicament, mâine s-a defectat aparatul. Există proceduri inclusiv în ceea ce privește modul în care doctorul vorbește cu pacientul sau îi spune diagnostice grave". DIN EXPERIEN?ELE ROMÂNILOR "Medicii austrieci au harul comunicării" Cezar Peicu are 56 de ani și e unul dintre românii care a dat spitalele din România pe Spitalul AKH din Viena. Acum șapte ani a fost operat pe cord la Spitalul Militar din București. Între timp, starea i s-a înrăutăţit, iar medicii i-au recomandat a doua operaţie. Ulterior, l-au anunţat că mușchiul e inoperabil. Atunci a decis că merită și o a doua părere. "Așa am ales să merg în Viena, la AKH. După ce m-au consultat, medicii mi-au schimbat medicaţia și miau spus că mușchiul nu e uzat și că e perfect operabil. Numai că medicii din Viena nu sunt ahtiaţi după bisturiu și mai întâi încearcă tot ce e de încercat în materie de medicaţie", povestește acesta. La Viena a fost de două ori, prima oară a fost internat în spital, a doua oară a stat la hotel. De fiecare dată, s-a întors alt om. "Spre deosebire de doctorii români, medicii austrieci au harul comunicării cu pacientul. Când am avut o nelămurire, nu am înţeles cum să iau tratamentul, nu și-au pierdut nicio secundă cumpătul", mai spune bărbatul. Managerul unei firme de intermediere povestește cazul unui cunoscut om politic român căruia i se spusese că singura salvare era transplantul de inimă. "După ce a fost consultat la AKH, a aflat că tot ceea ce trebuie să facă e... să mai slăbească puţin. Era stupefiat". OPERATĂ LA AKH Transplant de ficat de la mamă la fiică la 11 luni Claudia e un caz fericit. Micuţa diagnosticată cu ciroză hepatică în România a avut norocul să fie compatibilă cu mama ei, care i-a putut dona o parte din ficat. Intervenţia, care nu putea fi făcută în România, din cauza vârstei fragede a fetiţei (doar 11 luni) a fost realizată de medici de la Spitalul AKH. Banii necesari operaţiei, 65.000 de euro, au fost plătiţi de Ministerul Sănătăţii. "Fetiţa a fost dusă până la Viena cu o cursă de linie Tarom și a fost asistată de un medic și de un asistent de la SMURD. Acum, amândouă se simt bine și peste câteva săptămâni vor fi externate", povestește tatăl fetiţei. Nu toţi bolnavii pentru care sistemul de sănătate românesc nu mai are soluţii au norocul Claudiei și din cauza modului birocratic în care Ordinul 50 privind tratamentele în străinătate e făcut. "Am discutat cu ministrul sănătaţii, care ne-a promis că legea va fi schimbată astfel încât să se stabilească termene clare în care dosarele pacienţilor sunt rezolvate. Am avut multe cazuri în care banii au fost daţi târziu, când cazurile se agravaseră. Practic, banii se dau degeaba", spune Carmen Uscatu, de la Asociaţia "Salvează Vieţi".

Autor: Evenimentul zilei Sursa: www.evz.ro  Marti, 8 Februarie 2011