Uite cine vămuiește în România

Uite cine vămuiește în România

Vameșul are liceul, a intrat în sistem cu pile și manifestă toleranţă crescută la evazioniști. Teoretic, meseria de vameș este accesibilă oricărui absolvent de studii medii. Practic, sistemul de recrutare este plin de breșe, care permit o selecţie subiectivă a candidaţilor. Accederea la meseria de vameș nu are o reglementare specifică, ci este supusă doar Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici și Hotărârii de Guvern 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcţionarilor publici. Ceea ce înseamnă că procesul de recrutare într-o breaslă în care se învârtesc „munţi" de bani și unde tentaţia șpăgii face parte din serviciul de zi cu zi este identic cu cel parcurs de orice viitor funcţionăraș de birou, care învârtește doar hârtii și dosare cu șină. Breșele sistemului permit selecţionarea subiectivă a candidaţilor, păstrând aparenţele legalităţii. Nepotismul și „cotizaţiile" obligatorii către persoane din conducere pentru obţinerea unui post de vameș au fost dezvăluite de procurori în majoritatea dosarelor instrumentate până acum în vămi. Practica este confirmată și de președintele Sindicatului Poliţiștilor și Vameșilor „Pro Lex", Vasile Lincu, care a declarat pentru „Adevărul" că șansele de-a ocupa un post de vameș cresc în funcţie de importanţa relaţiilor pe care candidatul le are în conducerea ANV. Și viceversa. Profilul studiilor, irelevant Prima breșă a sistemului se referă la studiile candidatului. Deși meseria presupune o pregătire temeinică și aptitudini personale specifice, pentru un post de controlor vamal, de exemplu, sunt necesare doar studii liceale, indiferent de specializare, fie ea de tinichigiu sau prelucrător prin așchiere. De asemenea, pentru funcţia de inspector vamal este nevoie de o diplomă de licenţă, cu profil academic oarecare. Potrivit legii, când are posturi vacante, Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) publică un anunţ de concurs în Monitorul Oficial și pe site-ul instituţiei. În timp-record, candidatul trebuie să depună la sediul ANV un dosar stufos, care conţine: formularul de înscriere completat, copii legalizate după actul de identitate, carnet de muncă și diplome de studii, cazierul judiciar, adeverinţă medicală și o declaraţie pe propria răspundere a candidatului din care să reiasă că nu a desfășurat activităţi de poliţie politică. Urmează testul psihologic și aprofundarea bibliografiei (legislaţie specifică) menţionată în anunţul de concurs, apoi proba scrisă. În caz de reușită, aspirantul va fi convocat pentru un interviu la sediul ANV și, dacă trece și de acest pas, în cel mult 15 zile va fi încadrat pe postul de controlor vamal și va căpăta statut de funcţionar public. Anunţuri de angajare pentru piloși O a doua problemă este timpul foarte scurt pe care-l au candidaţii veniţi din afara sistemului pentru a-și depune dosarul, studia materia și susţine examenul. HG nr. 611/2008 prevede că „anunţul privind concursul pentru ocuparea posturilor vacante trebuie publicat în Monitorul Oficial și într-un cotidian de largă circulaţie cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă a examenului". Ultimele astfel de anunţuri oficiale ale Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) au fost publicate în Monitorul Oficial cu doar 12 sau 14 zile înainte de proba scrisă. În plus, candidaţii au avut la dispoziţie numai opt zile de la data publicării pentru a strânge pomelnicul de acte și a-și depune dosarele la sediul ANV. În consecinţă, numai faptul de-a căpăta statutul de aspirant cu acte în regulă la postul de vameș - dacă nu ești informat din interior și la vreme de data examenului - devine o perfomanţă remarcabilă. De multe ori din start inutilă, pentru că înainte de proba scrisă comisia de concurs face o selecţie a dosarelor, în baza unor criterii pe care și le autostabilește. Interviul Breșa numărul trei este interviul, ultima probă eliminatorie după selecţia dosarelor, testul psihologic și proba scrisă. Interviul în faţa comisiei de examinare este probă de sine stătătoare în concurs, cu un punctaj maxim de 100 de puncte, similar cu cel acordat la proba scrisă. Nota minimă pentru promovarea fiecăreia dintre cele două probe este de 50 de puncte, iar media lor este nota finală. Firesc, cel mai mare punctaj garantează locul în vamă. Potrivit HG 611/2008, intervievatului îi sunt evaluate „abilităţile de comunicare, capacitatea de analiză și sinteză, motivaţia" - concepte subiective și strict la aprecierea comisiei. De aici și posibilitatea examinatorilor de-a „jongla" nestingheriţi cu punctajele: o notă mare acordată după o oră de taclale poate asigura postul de vameș unui (eventual) candidat preferat, în ciuda unui punctaj mic obţinut la proba scrisă. Perfecţionare la locul de muncă Odată intrat în sistem, proaspătul vameș se poate înscrie, în limita locurilor, la cursurile de perfecţionare organizate de Școala de Finanţe Publice și Vamă (SFPV), din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). „Cursurile sunt doar recomandate, nu obligatorii, și sunt destinate exclusiv angajaţilor din Ministerul de Finanţe", ne-a declarat Cristian Marin, șeful Serviciului de Comunicare și Relaţii Publice din MFP. Absolvirea seminariilor de perfecţionare nu-i garantează vameșului promovarea ierarhică. În fapt, nu are nicio legătură. „Promovările se fac și în vamă la fel ca peste tot în România, în funcţie de vechime, de experienţă", a precizat Cristian Marin. Printre cursurile tematice organizate de SFPV, se numără: afaceri europene, ghid de deontologie, abilităţi pedagogice în formarea adulţilor, comunicare sau limba engleză pentru începători. De altfel, potrivit „Normelor metodologice de desfășurare a activităţii de pregătire profesională a personalului vamal", prima formă de perfecţionare profesională a vameșului se desfășoară „printr-o pregătire continuă la locul de muncă". Din codul de conduită al vameșului Vameșul este „obligat să acţioneze pentru combaterea fraudei, corupţiei și traficului ilicit de mărfuri". De asemenea, îi este „interzis să participe la strângerea de fonduri pentru finanţarea activităţii partidelor politice". Vameș aspirant: „România este ţara șpăgilor" La Iași sunt disponibile, în cadrul unei școli particulare, cursuri pregătitoare pentru vameși. Absolvirea lor nu garantează și nici nu favorizează însă ocuparea unui post în sistem. Cursanţii spun că nu se simt ameninţaţi de scandalul poliţiștilor șpăgari de la frontierelor României. „Nu există nicio pădure fără uscături. Acum, două probleme apar de aici. Una bună, că vor fi posturi libere la stat și vom avea și noi șanse să găsim un loc de muncă. A doua este că nu ne face cinste niciun scandal de acest fel în ţară", susţine Ciprian Chisăliţă, un tânăr de 21 de ani înscris la Școala Postliceală FEG (Fundaţia Ecologistă Green) Iași. Ei spun că s-au înscris la școală cu gândul la o carieră stabilă din punct de vedere financiar. Majoritatea absolvenţilor ajung să lucreze în vămile de interior. „Nu cred că numai în vamă sunt astfel de probleme. România este oricum ţara șpăgilor. Noi, ca și comisionari vamali, nu suntem în aceeași oală cu ceilalţi", spune Ștefan Băiceanu, un alt elev la postliceala de agenţi vamali. Vameși după doi ani Cursurile durează doi ani și sunt organizate încă din 1998. Până acum au absolvit în jur de 250 de elevi din regiunea Moldovei, iar, potrivit conducerii instituţiei de învăţământ, 45% din ei s-au angajat conform cu specializarea pentru care s-au pregătit. Anul de studii costă 1.650 de lei, iar în fiecare generaţie sunt disponibile 30 de locuri. Majoritatea solicitanţilor sunt bărbaţi. „Este o specializare grea deoarece trebuie învăţată legislaţia, economie, management, statistică. Din primele generaţii de absolvenţi am avut clase întregi care lucrau în domeniu, deoarece nu erau blocate nici posturile la stat", spune Irina Stanciu, coordonator în cadrul școlii postliceale. Cum e la alţii În Spania, potrivit unui ordin din 2004 al Ministerului Economiei și Finanţelor, pentru profesia de „agent și comisionar vamal" e nevoie de o diplomă universitară și de cursuri de specializare la Școala Naţională de Finanţe. În Franţa, pentru a accede la meseria de agent vamal sunt necesare cel puţin studii liceale. Ulterior, angajaţii urmează un ciclu de studii profesionale de patru luni la Ecole Nationale des Brigades des Douanes de La Rochelle, urmat de un stagiu de opt luni de practică la locul de muncă și de examene pentru certificarea în profesie. În Marea Britanie și Irlanda, candidaţii trebuie să dea teste pentru a demonstra anumite abilităţi în domenii precum munca în echipă, comunicare, aritmetică. Agenţii vamali beneficiază apoi de training prin cursuri de calificare, cu durata de nouă luni.  În Bulgaria, în cadrul Direcţiei Naţionale a Agenţiei Vămilor există un Centru Naţional de Instruire a agenţilor vamali. Candidatul trebuie să fie cel puţin absolvent de liceu și să treacă testul de evaluare dat în cadrul regionalei vamale. Ana-Maria Vieru Poliţistul Pantea se prezintă: „Sunt dependent de șpagă" Ancheta privind corupţia de la vămile din vestul ţării scoate la iveală și faptul că unii dintre oamenii legii, deși aveau tot ce le trebuia, nu puteau sub nicio formă să se abţină de la a lua mită. Este și cazul agentului Sorin Pantea (30 de ani) de la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăș (Caraș-Severin). Poliţistul, care avea și funcţia de șef de tură, este acuzat că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, ar fi luat șpagă de la contrabandiștii de ţigări de aproximativ 15 ori. Spre exemplu, el a fost filmat de camerele de supraveghere instalate de SRI, la 3 noiembrie 2010, când a primit șpagă 2.250 de euro de la traficantul Alin Budișan, pentru a facilita intrarea din Serbia în România a unui transport de 20 de baxuri de ţigări. Sfătuitorul traficanţilor Nu că ar fi avut nevoie de bani, ci doar pentru că, după cum singur a afirmat chiar după ce a luat mita de la Budișan, nu se poate abţine să nu ia. Chiar în prezenţa investigatorului sub acoperire Daniel Iovu, agentul Pantea a afirmat că „n-am nevoie de banii de la traficanţi, dar nu mă mai pot abţine să nu iau". El își asumase rolul de a împărţi șpaga între poliţiștii și vameșii pe care îi coordona și chiar de a se interesa de eventuale controale făcute în Vama Naidăș de Inspectoratul Poliţiei de Frontieră. Tot Pantea era, conform DNA, cel care ţinea permanent legătura cu traficanţii de ţigări pentru a-i informa dacă și când era momentul oportun pentru a face transporturi ilegale. Monitorizările audiovideo au scos la iveală că tânărul lua în mod repetat mită - bani, ţigări sau băuturi alcoolice. La propunerea de arestare preventivă a lui Sorin Pantea a cântărit mult și faptul că poliţistul a luat mită de mai multe ori chiar de la investigatorul sub acoperire, care fusese angajat special la PTF Naidăș. Avere Conform declaraţiei de avere din 2010, Pantea a avut un venit anual de 23.500 de lei. Iar soţia sa - 18.000 de lei. El mai deţine, din 2005, un apartament de 68 de metri pătraţi situat în Arad, fiind și posesorul a douaă autoturisme de lux - BMW și Audia A6 - ambele cumpărate în 2006. Poliţistul are contractate două credite la bănci în valoare de 40.000 de euro. Moraviţa - scoasă de sub autoritatea statului „Reţeaua" de la Moraviţa (Timiș) era formată din lucrători vamali, poliţiști de frontieră, agenţi de la Poliţia Rutieră și șefi de post. Traficanţii beneficiau, în schimbul mitei, de protecţie completă asupra transportului de ţigări, din momentul în care intra în vamă și până ajungea în locul de depozitare. DNA arată că, „în momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracţional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanţii erau lăsaţi să introducă fraudulos ţigări în ţară, de sub autoritatea statului". Poliţiștii de frontieră le-am povestit agenţilor sub acoperire că până în iulie 2010, în zilele bune, doar partea lor era de 100.000 de euro. Agenta Ivana Marian a fost acuzată de șase infracţini de luare de mită. Într-o înregistrare, poliţista nu găsește un loc unde să împartă, tocmai cu agentul sub acoperire Mihai Vodă, banii primiţi de la traficanţi. „Aoeleu! Hai în WC, în p... mea", a venit propunerea agentului. "N-am nevoie de banii de la traficanţi, dar nu mă mai pot abţine să nu iau." Sorin Pantea agent de poliţie Vama Naidăș

Autor: Adevarul Sursa: www.adevarul.ro  Vineri, 11 Februarie 2011