| România, între sursă de bani pentru paradisurile fiscale și teren pentru spălat banii: unde s-au dus peste 30 de miliarde de dolari |
În cazul în care cele 3,6 miliarde de dolari scoase anual din ţară ar reprezenta doar profit "ascuns" de multinaţionale, pierderea statului s-ar ridica la aproape 600 de milioane de dolariÎn perioada 2000-2008, din România au ieșit, sub formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. După media anuală, de 3,6 miliarde de dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, conform unui studiu al think tank-ului american Global Financial Integrity. Autorii studiului precizează că aceste sume reprezintă ieșirile de capital considerate ilicite, un exemplu fiind expatrierea profitului prin metode la limita legii, în special când vine vorba despre preţurile de transfer, destinaţiile fiind paradisurile fiscale sau statele cu o fiscalitate mai scăzută. În cazul în care cele 3,6 miliarde de dolari ar reprezenta doar profit externalizat de către multinaţionale, ar însemna că pierderea la bugetul statului a fost, în fiecare an, de aproape 580 de milioane de dolari, prin neimpozitarea acelui profit cu 16%. Vecini cu Panama și Belarus la fluxurile financiare ilicite Ei precizează de asemenea că aceste valori, la care s-a ajuns prin aplicarea a două metodologii, una dintre ele aparţinând Băncii Mondiale, sunt conservatoare, respectiv indică valorile cele mai sigure și nu vârfurile posibile. În clasament, România este încadrată de Panama, locul 27, cu 3,94 miliarde de dolari și de Belarus, locul 29, cu 3,55 miliarde de dolari. Primele cinci locuri ale acestui clasament sunt ocupate, în ordine, de China (241,7 miliarde de dolari), Federaţia Rusă (47,47 miliarde de dolari), Mexic (46,23 miliarde de dolari), Arabia Saudită (33,5 mld. dolari) și Malaezia (32,6 mld. dolari). Conform studiului citat, ieșirile ilegale de bani din ţările monitorizate au ajuns la 1.440 de miliarde de dolari în 2008, de la 1.260 de miliarde de dolari în 2000. Multinaţionalele "ascund" profiturile în paradisuri fiscale Una dintre principalele metode de a exporta capitalul din România în state cu taxe și impozite mai mici vizează preţurile de transfer. "O mare companie multinaţională a obţinut un profit consistent în România și consideră că un impozit de 16% este prea mult. Își face o companie într-un paradis fiscal sau într-un stat cu o fiscalitate mai atractivă decât în România și începe să emită apoi pe numele acelei firme facturi pentru consultanţă sau management, de exemplu, astfel încât banii ajung acolo în schimbul unor servicii care sunt greu de estimat ca valoare, dacă ele, într-adevăr, sunt și prestate", a explicat pentru gândul Gabriel Sincu, tax partner Mazars. Sumele plătite uneori pentru servicii fictive se scad din profitul înregistrat în România, scăpând astfel de impozitul pe profit. Fiscul duce lipsă de inspectori bine calificaţi, cu salarii care să "îi ferească" de tentaţii În ceea ce privește aceste preţuri de transfer, pentru că principala metodă de verificare este comparaţia, inclusiv cu tranzacţii efectuate în cadrul aceluiași grup în trecut, autorii studiului citat precizează, la un moment dat, că unele dintre aceste preţuri au devenit, prin folosirea lor de mai multe ori, norme, ceea ce înseamnă că scapă de multe ori atenţiei Fiscului din respectivul stat. În ceea ce privește capacitatea Fiscului din România de a combate acest fenomen, Sincu susţine că singura soluţie este aplicarea "metodei BNR" în ceea ce privește inspectorii. "Trebuie să fie bine plătiţi și bine instruiţi. Pentru a verifica astfel de dosare, este nevoie și de experienţă, și de salarii care să elimine tentaţiile. Uitaţi-vă la BNR, care a investit încontinuu în personalul său. Rezultatele sunt clare", a declarat el. "Este timpul ca inspectorii Fiscului să depășească nivelul în care dau amenzi pentru că a fost introdus greșit un număr de cont pe o factură", a adăugat Sincu. Discuţia privind paradisurile fiscale la care apelează unele companii din România a fost reaprinsă recent cu ocazia protestelor privind majorarea preţului carburanţilor. Atât Sorin Blejnar, șeful Fiscului, cât și Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice, au anunţat recent că ANAF investighează dacă nu cumva unele companii de pe această piaţă își "ascund" o parte din profituri în paradisurile fiscale. România, un posibil teren propice pentru spălarea banilor Faptul că România a avut ieșiri de fluxuri financiare ilicite de capital, în medie, de 3,6 miliarde de dolari nu înseamnă că ţara noastră nu este privită de unii investitori ca un loc în care se pot spăla bani. "Nu mă pronunţ asupra acestui studiu pentru că nu l-am citit încă. Este clar că se fac asemenea transferuri și că ele sunt făcute de multinaţionale. Ceea ce pot să vă spun însă este că din datele BNR, calculate după metodologia FMI, reiese că România are intrări de capital mai mari decât ieșirile, ceea ce înseamnă că și România este un teren propice pentru spălarea de bani", a declarat pentru gândul analistul economic Ilie Șerbănescu. În raportul privind balanţa de plăţi, la capitolul 3 intitulat "Erori și Omisiuni" este trecută cifra de 450 de milioane de euro pentru perioada ianuarie-octombrie 2010, ceea ce înseamnă, după cum explică el, că "în acea perioadă, în România au intrat acești bani care nu pot fi găsiţi nicăieri, nici în investiţii, nici |
| Autor: Gandul Sursa: www.gandul.info Marti, 25 Ianuarie 2011 |
marți, 25 ianuarie 2011
România, între sursă de bani pentru paradisurile fiscale și teren pentru spălat banii: unde s-au dus peste 30 de miliarde de dolari
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
În cazul în care cele 3,6 miliarde de dolari scoase anual din ţară ar reprezenta doar profit "ascuns" de multinaţionale, pierderea statului s-ar ridica la aproape 600 de milioane de dolari
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu