Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane: „În România există comisioane bancare foarte mari. În Germania există bănci cu comisioane zero “
18 ian 2013
Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane. Foto Silviu Matei
"Există bănci în Germania care au comisioane zero. Nu plăteşti niciun fel de taxe de administrare a contului. (...) O asemenea bancă, aşa cum ar fi trebuit să fie la noi CEC-ul, de exemplu, ar trebui să se înfiinţeze cu o structură mare de distribuţie, cu un internet banking foarte simplu. Asta ar schimba foarte mult piaţa. Noi încă avem o piaţă bancară relativ scumpă, care astăzi trebuie să acopere pierderile din trecut", a spus Merica la ZF Live.
În ultimii ani s-a înregistrat un val de creştere a comisioanelor. Contul curent este un produs de bază, pe care orice client trebuie să-l cumpere dacă vrea să facă banking, reprezentând un venit sigur pentru bănci. De obicei, pentru administrarea contului curent băncile din România încasează comisioane de 10-15 euro pe an.
PÂstrarea unui cont curent în lei deschis la BCR după 6 octombrie
2012 costă din decembrie 4,5 lei, în creştere cu 1 leu faţă de tariful
lunar aplicat pentru conturile vechi. BCR a devenit astfel una dintre
cele mai scumpe bănci mari pentru acest produs pe care orice client care
lucrează cu o bancă trebuie să-l cumpere. Noul tarif ar trebui să
stimuleze clientela să se orienteze spre noile pachete de cont curent cu
diferite tranzacţii incluse. Aceeaşi politică este urmată de mai mulţi
ani de UniCredit, care taxează cu nu mai puţin de 7,5 lei/lună deţinerea
unui cont curent. BRD şi-a indexat toate comisioanele la cursul
leu/euro şi taxează administrarea contului curent cu 0,8 euro/lună
(echivalent în lei), circa 3,6 lei. Raiffeisen cere pentru
administrarea contului curent standard 2,5 lei pe lună, la fel şi banca
de stat CEC Bank, în timp ce Bancpost aplică o taxă de 3,5 lei/lună.
Banca Transilvania este singura bancă mare care nu reţine bani în
fiecare lună clienţilor care au un cont curent, în timp ce competitorii
săi trag lunar comisioane de administrare chiar şi dacă se ajunge la
sold negativ.
De ce nu avem o bancă germană mare în România? "Cu siguranţă că noi avem nevoie în România la ora actuală de o bancă de retail care să nu aibă mari ambiţii corporatiste, să nu aibă mari proiecte de expansiune, ci pur şi simplu să ofere nişte produse simple, să atragă cât mai mulţi oameni, persoane fizice în sistemul bancar, pentru că noi încă avem o problemă, încă se plătesc salarii cash, în continuare avem nişte comisioane bancare foarte mari, mult mai mari decât în Germania." El a amintit că băncile mari germane s-au îndepărtat puţin de retail şi retailul a fost foarte mult preluat de sparkasse (bănci de economii independente - n. red.), bănci populare, care sunt sute, mii pe teritoriul Germaniei şi care oferă doar câteva produse foarte simple.
"Băncile mari s-au depărtat puţin de retail, au considerat că banii mulţi se fac în investment banking. Este o întreagă discuţie la ora actuală în Germania, dacă a fost un model sănătos să meargă pe urmele marilor bănci americane şi să-şi creeze propriile divizii pentru investment banking şi pentru mari proiecte şi să lase deoparte retailul. Retailul este preluat de multe bănci mici care nu au neapărat interesul să aibă o politică de expansiune, sunt foarte mulţumiţi acolo unde stau, nu au produse complicate, nu riscă banii clienţilor şi dau o mare stabilitate cetăţeanului, dar şi întreprinderilor mici şi mijlocii."
De ce nu avem o bancă germană mare în România? "Cu siguranţă că noi avem nevoie în România la ora actuală de o bancă de retail care să nu aibă mari ambiţii corporatiste, să nu aibă mari proiecte de expansiune, ci pur şi simplu să ofere nişte produse simple, să atragă cât mai mulţi oameni, persoane fizice în sistemul bancar, pentru că noi încă avem o problemă, încă se plătesc salarii cash, în continuare avem nişte comisioane bancare foarte mari, mult mai mari decât în Germania." El a amintit că băncile mari germane s-au îndepărtat puţin de retail şi retailul a fost foarte mult preluat de sparkasse (bănci de economii independente - n. red.), bănci populare, care sunt sute, mii pe teritoriul Germaniei şi care oferă doar câteva produse foarte simple.
"Băncile mari s-au depărtat puţin de retail, au considerat că banii mulţi se fac în investment banking. Este o întreagă discuţie la ora actuală în Germania, dacă a fost un model sănătos să meargă pe urmele marilor bănci americane şi să-şi creeze propriile divizii pentru investment banking şi pentru mari proiecte şi să lase deoparte retailul. Retailul este preluat de multe bănci mici care nu au neapărat interesul să aibă o politică de expansiune, sunt foarte mulţumiţi acolo unde stau, nu au produse complicate, nu riscă banii clienţilor şi dau o mare stabilitate cetăţeanului, dar şi întreprinderilor mici şi mijlocii."
Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu