HARTA turiştilor străini care vin în România, ţara cu "un grad de unicitate în Europa". Pentru ce vin ei de fapt şi cum am putea să atragem mai mulţi
FOTO: Mediafax Foto/gândul.info
În primele nouă luni ale anului, turismul din România a înregistrat o
creştere faţă de perioada similară din 2011, atât în ceea ce priveşte
segmentul de turism intern, cât şi în ceea ce priveşte numărul sosirilor
străinilor în hotelurile şi pensiunile din ţară, potrivit datelor
făcute publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de
Statistică (INS). Printre cei care ne-au vizitat cel mai mult ţara s-au
numărat vecinii unguri şi bulgari, deşi România a reprezentat o
destinaţie de vacanţă preferată şi de germani sau de polonezi.Cu toate acestea, în prezent, potrivit specialiştilor în domeniu, există încă dificultăţi în atragerea turiştilor străini pe segmentul de masă, cum ar fi pe litoralul Mării Negre, preferat acum ca destinaţie de vacanţă de turiştii români.
De asemenea, pe viitor, o soluţie pentru accelerarea creşterii numărului străinilor care vizitează România ar putea fi reprezentată de o mai bună promovare a turismului balnear.
"Turismul intern a crescut într-adevăr bine. Mai mulţi români au preferat să îşi petreacă vacanţele în ţară. Eu zic că cea mai îmbucurătoare creştere este cea pe turismul intern, pentru că este o creştere dintr-o cifră deja mare", a declarat pentru gândul Traian Bădulescu, consultant în domeniul turismului.
"Cred că cea mai mare parte a creşterii a fost generată de boom-ul din timpul verii de pe litoral, pentru că acolo sunt sejururi mai lungi", a mai adăugat el.
Potrivit datelor făcute publice de către reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), în vârful de sezon al acestui an, mai exact în perioada iunie-august 2012, pe litoral s-a înregistrat o creştere de 20% a numărul de turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
FOTO: Alexandru Mihaescu/Mediafax Foto
Ţinând cont de faptul că cea mai mare parte a locurilor de cazare din România se găsesc pe litoralul Mării Negre, circa 35% din total, Bădulescu ne-a explicat că, raportat la rezultatele obţinute la nivelul întregii ţări, se poate spune că doar acest segment a contribuit cu cel puţin 7% la creşterea generală a numărului de turişti de pe parcursul acestui an. Cu toate acestea, din cei circa 1,5 milioane de turişti care au vizitat litoralul Mării Negre în această vară, doar 10.000 au fost străini.
"A mai contribuit şi turismul balnear, care a început să îşi revină", a mai adăugat consultantul în domeniul turismului.
Cu cât a crescut faţă de anul trecut numărul de nopţi petrecute de străini în hotelurile din România
Conform datelor făcute publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele nouă luni ale acestui an a crescut atât numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din România, cât şi numărul nopţilor petrecute de aceştia aici. În cazul turiştilor străini s-a înregistrat astfel o creştere de 9,8% a sosirilor, respectiv de 7,5% a înnoptărilor în hotelurile din România, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2012, numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din ţară, precum hotelurile şi pensiunile, a crescut cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 6 milioane.
Conform metodologiei INS, sosirea unui individ într-o unitate turistică de cazare se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În acest caz, se ia în considerare o singură sosire pentru fiecare turist, fără a se ţine seama de numărul de nopţi petrecute de acesta în unitatea de cazare respectivă.
Din totalul sosirilor înregistrate în primele nouă luni ale anului în curs în unităţile de cazare, 78,5% au aparţinut turiştilor români, cu 10,6% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2011, "în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,5% dn numărul total de sosiri".
FOTO: Oana Fofiu/Mediafax Foto
Dacă în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2011, numărul turiştilor străini cazaţi în unităţile din ţară a depăşit uşor 1,17 milioane, în perioada similară a anului acesta numărul lor a fost cu 109.800 mai mare, ajungând la circa 1,29 milioane.
"Străinii vin în România pe turism cultural, turism de nişă, mai ales, pentru circuitele culturale ale României. Este o creştere bună", ne-a mai explicat Bădulescu, care a adăugat însă că "România nu atrage străini pe turism de masă unde sunt locuri multe de cazare".
Şi numărul înnoptărilor în hotelurile şi pensiunile din România a crescut în primele nouă luni ale anului 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, dacă în 2011 se întregistrau 14,1 milioane de înnoptări, un an mai târziu numărul acestora a crescut cu 7,8% şi a ajuns la 15 ,2 milioane. Din total, înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17%.
"Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat", se mai menţionează în metodologia INS. În acest caz sunt incluse şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar în camerele de hotel sau de pensiune pentru care turiştii plătesc.
De ce turiştii unguri şi bulgari sunt printre cei care vizitează cel mai mult România
În primele nouă luni ale acestui an, la punctele de frontieră ale ţării s-au înregistrat peste 6,2 milioane de sosiri ale străinilor pe teritoriul României. Cea mai mare parte a lor, mai exact 94%, au fost vizitatori străini care proveneau din state europene. Din total, sosirile vizitatorilor străini ce proveneau din state membre ale Uniunii Europene au reprezentat aproape 58%.
Potrivit spuselor lui Cristian Bărhălescu, secretar de stat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), străinii ajung în Bucureşti în mare parte pentru afaceri şi pentru turismul de tip city break, dar sunt interesaţi şi de cluburile din Capitală şi de românce.
FOTO: Razvan Lupica/Mediafax Foto
"Evoluţia pozitivă a înnoptărilor în hotelurile din Bucureşti în ultima perioadă se datorează eforturilor agenţilor economici şi evenimentelor sprijinite de MDRT, precum concertele, simpozioanele, congresele şi conferinţele, şi mai puţin turismului pentru fete frumoase, aşa cum declara recent FPTR", a declarat Bărhălescu la începutul lunii trecute, informează Mediafax.
"Străinii vin şi pentru cluburi, şi pentru fete, dar majoritatea o deţin afacerile şi turismul de tip city break. Ne bazăm pe numărul mare de intrări la Palatul Parlamentului şi la obiectivele turistice", a mai spus secretarul de stat al MDRT.
Cu puţin timp înainte de aceste declaraţii, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, declara că, de fapt, cei mai mulţi turişti străini vin în România la prietenele lor şi că aceştia sunt, în cele mai multe cazuri, germani, italieni şi spanioli.
"Din păcate, din totalul străinilor care înnoptează în hotelurile din România, peste jumătate sunt turişti de afaceri sau de evenimente. Nu vin pentru destinaţia România", a explicat pentru gândul Traian Bădulescu.
"Şi aceştia sunt turişti până la urmă, o categorie aparte, pentru că stau la hotel, consumă, dar vin pentru că au fost invitaţi la un congres, vin pentru că au o negociere sau pentru shopping.", a mai adăugat el.
Străinii care locuiesc în state membre ale UE şi care ne-au vizitat cel mai mult ţara în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2012 au fost vecinii din Ungaria şi din Bulgaria ale căror sosiri la punctele de fontieră au reprezentat 32,3%, respectiv 19,7% din total.
(Click pentru a mări)
Sursă: gândul.info (date INS)
Potrivit spuselor consultantului în domeniul turismului, vecinii unguri vin în România pentru că aici există regiuni unde se vorbeşte limba maghiară şi pentru că ei nu au zone montane asemănătoare cu cele din ţara noastră, "nu au potenţialul pe care îl are din punct de vedere turistic România".
"Vin foarte mulţi turişti maghiari mai ales în zonele de turism rural. În secuime vin pentru că se vorbeşte aceeaşi limbă, în Apuseni, parţial, pentru că şi acolo există maghiari", ne-a mai explicat Bădulescu. Acesta a mai menţionat şi că ungurii vin şi în zone unde nu există persoane de etnie maghiară pentru simplul fapt că "le plac foarte mult condiţiile" din pensiunile de la noi. "Majoritatea vin pe turism cultural şi turism rural", ne-a mai spus consultantul.
Atunci când vine vorba despre bulgarii care au ajuns în primele nouă luni ale anului în România, Bădulescu susţine că aceştia nu au venit pentru a vizita ţara noastră, ci că cea mai mare parte a lor a venit în România pentru a încheia afaceri sau pentru a lua parte la diferite evenimente.
În topul vizitatorilor străini ce provin de state membre ale UE ce au ajuns în primele nouă luni în România se numără şi germanii, italienii şi polonezii, cu 9,5%, respectiv 7,2% şi 7,1% din totalul sosirilor înregistrate la punctele de frontieră.
Cum ar putea România să atragă mai mulţi turişti străini
Numărul turiştilor străini care vor vizita ţara noastră pe parcursul ultimelor luni ale acestui an ar putea să crească, potrivit specialiştilor în domeniu, dar pentru a accelera, pe viitor, această creştere va fi necesară promovarea în proporţie mai mare a anumitor segmente turistice din România.
"Eu cred că dacă nu vor fi evenimente neprevăzute, să nu fie probleme de imagine în România şi să nu fie probleme nici în Europa, o criză mult mai gravă, numărul va creşte, numai că numărul creşte din puţin", ne-a mai declarat Bădulescu.
FOTO: Marcella Dragan/Mediafax Foto
"Trebuie să ne consolidăm imaginea care ori nu există, ori nu e prea favorabilă, din păcate. Avem conace, avem pensiuni de lux, avem proprietăţi vechi restaurate unde nu trebuie să vină mulţi turişti, dar le putem vinde mai scump", ne-a explicat Bădulescu dând exemplul unor destinaţii din Suceava şi din Transilvania.
"Britanicii sunt dispuşi să dea mulţi bani să stea într-un mediu eco şi în condiţii foarte bune", a mai adăugat acesta.
Turiştii străini ar trebui atraşi şi către segmentul de masă, de exemplu, către staţiunile de la Marea Negră. "Pe litoralul românesc ne-am bucurat anul acesta că au venit de două ori mai mulţi turişti, dar asta înseamnă aproape 10.000, în loc de 4.000 - 5.000. Foarte puţin", spune consultantul în domeniul turismului.
Turismul balnear ar putea să reprezinte un avantaj pentru România
România ar putea să aibă un succes mult mai mare dacă ar încerca să îi atragă pe turişti pe segmentul montan şi pe cel balnear. "Avem bază de cazare numeroasă. Sunt hoteluri mari, cu multe locuri şi tocmai aici nu atragem mulţi turişti străini", spune Bădulescu.
"Şansa noastră este cu turismul balneo. Aici avem un grad de unicitate în Europa, doar că trebuie modernizată în continuare baza de cazare şi este necesară o promovare agresivă ", a ţinut să sublinieze acesta, adăugând faptul că "România poate atrage ca o ţară a sănătăţii, o ţară a naturii".
FOTO: Mircea Rosca/Mediafax Foto
La sfârşitul lunii septembrie a acestui an, Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR), explica în cadrul unei conferinţe de specialitate că în România ajung anual circa 100.000 de străini care sunt interesaţi de serviciile de sănătate, cea mai mare parte a lor vizitând staţiunile balneare.
Numărul acestora este astfel de peste trei ori mai mic decât în perioada anterioară anului 1989. "În România, în staţiunile balneare merg anual circa un milion de persoane, dintre care aproximativ 100.000 sunt străini. Sunt câteva pieţe tradiţionale de pe care vin, Israel, Germania şi, mai nou, Italia", a declarat, la acea vreme, Rădulescu, potrivit Mediafax.
Preşedintele OPTBR a mai explicat şi că cea mai mare parte a turiştilor străini interesaţi de acest segment ajung la Covasna şi la Herculane pentru a se trata de probleme cardiovasculare şi pentru a beneficia de tratament împotriva reumatismului. Mai nou însă, turiştii străini vin în România şi pentru că sunt interesaţi de segmentul wellness şi spa. Astfel, ei ajung să viziteze staţiuni precum Băile Felix.
Brandul de ţară al României, pe locul 100 în lume
Conform rezultatelor unui studiu anual ce ia în considerare percepţiile globale asupra statelor lumii, pornind de la elemente precum cultura şi starea lor economică, brandul de ţară al României se află, anul acesta, pe locul 100 în top, din 118 state analizate.
În 2011, ţara noastră se afla cu o poziţie mai jos în top, locul său fiind luat acum de Algeria, în timp ce cu doi ani în urmă România ocupa locul 92 în clasament, potrivit Country Brand Index.
Conform spuselor consultantului în turism, o componentă majoră a brandului de ţară este reprezentată de brandul turistic, aproape 50%. "Dacă o ţară merge bine din punct de vedere turistic se ridică şi nivelul de trai, are o imagine mai bună, investitorii au o încredere mai mare. Noi nu avem o imagine încă. Ori nu e bună, ori nu e deloc", ne-a mai declarat Bădulescu.
"E o ţară frumoasă, dar despre care nu se ştie încă mult, nu am comunicat în afară ce avem. Nu am ştiut să avem o comunicare unitară", a mai adăugat el.
(Click pentru a mări)
Sursă tabel: Country Brand Index
"Turiştii, când merg în Italia, au în minte monumente istorice, cultură, spaghete, pizza, mare. Când se gândesc la România nu au nişte repere pozitive din punct de vedere turistic, poate doar Dracula şi Carpaţi", a ţinut să sublinieze acesta.
Vecinii bulgari şi unguri se află, în prezent, pe locurile 79, respectiv 65 ale clasamentului, după ce în ultimul an brandurile lor de ţară au pierdut nouă, respectiv cinci poziţii în top.
Pe primul loc al clasamentului celor mai apreciate branduri de ţară din lume se află Elveţia, aceasta fiind urmată apoi de Canada, Japonia şi Suedia. La polul opus, se află brandurile de ţară ale unor state precum Afganistan, Pakistan şi Somalia.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu