Circuitul fondurilor europene: de la Bruxelles la baroni
În scandalul fondurilor europene, mult-trâmbiţata fraudă a fost retrogradată de autorităţi la banala „corecţie financiară”.
În scandalul fondurilor europene, mult-trâmbiţata fraudă a fost retrogradată de autorităţi la banala "corecţie financiară".
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu subiectul, pe scurt, povestea este următoarea. Comisia Europeană a demarat în această primăvară un audit asupra proiectelor derulate de autorităţile locale din ţara noastră, constatând mai multe nereguli. Guvernul a decis în luna iunie să nu mai trimită facturi spre decontare la Bruxelles pentru programele derulate pe Axa 2 a Programului Operaţional Regional - îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale, de teamă că vor fi blocate şi alte fonduri. Ministerul Dezvoltării, Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi alte instituţii subordonate au trecut la verificarea procedurilor de achiziţii publice din proiectele europene.
Concluziile raportului demonstrează incapacitatea instituţiilor statului român de a gestiona acest domeniu. În locul hoţiilor şi şmecheriilor baronilor, se evidenţiază incompetenţa instituţiilor care au obligaţia de a supraveghea modul în care sunt utilizate fondurile europene. Acestea ori au închis ochii la neregulile şefilor de Consilii Judeţene, ori pur şi simplu nu au avut habar de prevederile legislaţiei europene.
Cu documentele în buzunar, "baronii" s-au plâns din start că au avut toate actele necesare derulării în bune condiţii a proiectelor europene. Unii aduc dovezi suplimentare, cum ar fi decizii definitive ale instanţelor de judecată. Ministerul Dezvoltării, prin vocea doamnei ministru Elena Udrea, recunoaşte, în luna august, că au existat erori şi din partea instituţiei pe care o conduce, dar că nu vor exista sancţiuni.
Este prima contradicţie între două decizii ale instituţiilor statului român. Nu şi ultima. Se cer noi verificări
asupra aceloraşi proiecte. Frauda devine oficial neregulă administrativă, penalizată printr-o corecţie financiară.
Se propun primele "corecţii financiare", care variază între 5% şi 25% din valoarea fondurilor europene utilizate în fiecare proiect. La minister încep să se facă presiuni pentru ca unii să scape basma curată. Şeful CJ Ilfov, Cristache Rădulescu, vine furtunos la minister pentru a cere socoteală, după ce i s-au imputat 42,5 milioane de lei. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, cere lămuriri secretarului de stat Răzvan Murgeanu, într-o localitate de provincie.
Se efectuează un alt doilea control, care îl contrazice parţial pe primul. Propunerile iniţiale de corecţii sunt menţinute în anumite judeţe, modificate substanţial în altele. Ilfovului condus de democrat-liberalul Cristache Rădulescu i se anulează propunerea de corecţie de 42,5 milioane de lei. I se aplică însă alta, ce depăşeşte patru milioane de lei, pentru descoperirea unei alte nereguli. "Nişte aberaţii", strigă Cristache Rădulescu.
Şi alţi baroni depun contestaţie. Penalizat pentru aceleaşi nereguli ca şeful de la Ilfov, Liviu Dragnea, un nume sonor implicat în scandalul fondurilor europene, are şanse mari să scape de "corecţia financiară" de 2,5 milioane de lei ce i s-a aplicat. Baronul Mocanu, şeful CJ Buzău, ironizează controlul: "atâta scandal pentru o muscă moartă?". A fost penalizat cu 4.500 de lei. De la minister i se recomandă să nu mai depună contestaţie, că ar costa mai mult comisia decât amenda.
Oficialii români îşi exprimă speranţa că banii europeni vor fi deblocaţi până la finalul acestui an, după terminarea controalelor. Speranţa se leagă de noul ministru, Leonard Orban, cel care a preluat în gestiune problema. Ministrul trage un semnal de alarmă, spunând că România pierde enorm din cauza incapacităţii de absorbţie a fondurilor europene. Nu există nici un vinovat pentru modul defectuos şi incompetent în care România pierde în fiecare zi banii europeni.
sursa; gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu