Bulgaria va adopta LEGEA pentru CONFISCAREA AVERILOR ILICITE. În România tema se dezbate. Judecător CCR, pentru Gândul: "Nu poţi să-mi confişti maşina doar pentru că zici că e furată"

de Andrei Luca POPESCU Postat la: 20.06.2011 21:00 Ultima actualizare: 21.06.2011 10:09

În România, Curtea Constituţională a respins recent propunerea preşedintelui Traian Băsescu de a elimina din Constituţie prevederea conform căreia se prezumă caracterul licit al dobândirii averilor.

Guvernul de la Sofia a trimis pentru aprobare în Parlament un proiect de lege care permite unei Comisii speciale să investigheze averile şi, în cazul în care constată că au fost dobândite în mod ilegal, să le confişte. Legea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012 şi va lua în vizor averile de peste 75.000 de euro, care nu pot fi justificate. Dacă aduce dovezi solide, Comisia va putea confisca sau pune sechestru pe averile nejustificate, fără să mai aştepte punerea în mişcare a unei acţiuni penale sau o sentinţă de la judecători. Comisia va putea ancheta achiziţii şi tranzacţii financiare făcute în ultimii 15 ani.

Spre deosebire de situaţia din România, Comisia bulgărească "pentru stabilirea bunurilor achiziţionate din activităţi criminale" va putea investiga şi anula donaţiile făcute de suspecţi pentru a-şi ascunde averea dobândită ilegal. De asemenea, suspecţii nu vor mai putea să-şi treacă bunurile obţinute ilegal pe numele unor firme, ONG-uri sau fundaţii, pentru că anchetatorii vor putea să investigheze şi să confişte şi în astfel de situaţii.

În România, Curtea Constituţională a respins recent propunerea preşedintelui Traian Băsescu de a elimina din Constituţie prevederea conform căreia se prezumă caracterul licit al dobândirii averilor. Judecătorii au considerat că eliminarea acestui articol ar "suprima o garanţie a dreptului la proprietate". Astfel, în prezent, în România se presupune din oficiu că averea unei persoane este obţinută legal.

Specialiştii consultaţi de gândul se împart în două tabere.

Unii dintre ei spun că acest articol din Constituţie, privind prezumarea din oficiu a caracterul legal al averilor dobândite, ar fi principalul impediment în calea autorităţilor abilitate să verifice şi să confişte averile, precum Parchet, Fisc sau Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Când sunt puşi în faţa unui astfel de caz, judecătorii români ţin cont în primul rând de Constituţie şi abia apoi de probele aduse de anchetatori. Cealaltă tabără susţine că, dimpotrivă, organele de anchetă nu au nici un impediment din partea Constituţiei pentru a confisca averile dovedite ilegale şi că legile deja existente le pun la dispoziţie toate mecanismele necesare. Problema ar fi, spun ei, ca anchetatorii să-şi dea suficent interes şi să reuşească eficient să dovedească ilegalitatea averilor în discuţie.

Judecător CCR: "Nu poţi să-mi confişti mie maşina doar pentru că zici că e furată"

Un judecător al Curţii Constituţionale, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a explicat pentru gândul că "în România nu este nevoie de o lege ca în Bulgaria", pentru că mecanismele necesare confiscării averilor ilicite există deja.

"Textul din Constituţie nu împiedică absolut cu nimic aplicarea unei astfel de legi. La noi se prezumă că averea a fost dobândită licit, dar dacă acuzatorul face dovada infracţiunii, atunci averea poate fi confiscată. Nimic nu-i împiedică pe procurori să confişte bunurile dobândite prin infracţiuni, numai că trebuie să le şi dovedească. Avem însă de-a face cu un principiu de drept rămas de la romani: dacă afirmi ceva, trebuie să şi dovedeşti. Nu poţi să-mi confişti mie maşina doar pentru că zici că e furată", a spus judecătorul.

Senatorul PSD Toni Greblă, şeful Comisiei Juridice din Senat, susţine şi el că "în principiu nu există niciun impediment în procedurile de verificare a averilor" şi dă exemplu ANI. Problema ar fi însă alta în România, spune senatorul Greblă: "La noi, toţi bogaţii acestei ţări îşi trec zero la capitolul maşini şi case. Ei au Bentley, au Porsche, au case, dar pe firmă. Sau au soacre superbogate. Este foarte greu să probezi (că o avere este ilicită) în aceste condiţii şi la noi ar trebui modificată legislaţia în ce priveşte bunurile societăţilor comerciale".

Pe de altă parte, senatorul Toni Greblă a spus pentru gândul că atât procurorii, cât şi ANI ar putea foarte bine să-şi facă treaba în ce priveşte anchetarea şi confiscarea averilor ilicite şi cu prevederile legale existente. El recunoaşte că o îmbunătăţire a legii, precum în Bulgaria, care să le facă acestora treaba mai uşoară, nu s-ar bucura de sprijin politic: "Nu există o dorinţă a politicului, pentru că foarte mulţi nu au un asemenea interes. Pe de altă parte, de ce nu fac ANI şi Fiscul nişte sesizări cu privire la ce greutăţi legislative întâmpină? Pentru că nu sunt interesaţi".

ANI: "Procedurile trenează în instanţe, avem dosare care zac de 2-3 ani"

Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice din România (SAR), a explicat pentru gândul că, deşi unii politicieni şi judecători spun că există mecanisme de care procurorii sau alte autorităţi se pot folosi pentru a confisca averile, în realitate nu este deloc aşa: "Instanţele au interpretat în mod constant că nu se poate întoarce sarcina probei către cetăţean, iar acea prevedere din Constituţie este o piedică".

Experta SAR a dat trei exemple de confiscare care funcţionează în străinătate, dar nu şi în România: confiscarea de la terţi (dacă suspectul transferă bunurile unei alte persoane, acestea nu mai pot fi confiscate), confiscarea extinsă (dacă cineva se îmbogăţeşte din trafic de persoane şi procurorii dovedesc doar o singură infracţiune, autorităţile nu pot confisca decât bunurile legate de acel episod infracţional, nu toată averea), confiscarea civilă (măsura pe care o doreşte Bulgaria, când nu mai e nevoie de aşteptarea finalizării unui dosar penal).

Horia Georgescu, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a explicat pentru gândul că, deşi există proceduri şi mecanisme pentru a ancheta şi confisca averile ilicite, totul se loveşte de practica judiciară neunitară a instanţelor de judecată: "Aceste lucruri sunt în mare parte în atribuţiile ANI. Dar procedurile trenează în instanţe, avem dosare care zac de 2-3 ani la judecători. Mai avem şi acea vulnerabilitate majoră din Constituţie".

Oficialul ANI a oferit mai multe exemple de blocaje în instanţe: în cazul fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, ANI a cerut confiscări în valoare de 4 milioane de euro, însă instanţa a considerat că infracţiunea s-a prescris; dosarul senatorului PDL Dumitru Oprea, în care ANI a cerut confiscări de aproximativ 100.000 euro, se plimbă între instanţe de aproape trei ani; confiscarea unor bunuri ale ofiţerilor de poliţie implicaţi în scandalul permiselor auto din Argeş a fost pe rând aprobată şi respinsă de instanţe, fără să se ajungă la o sentinţă finală.

La bulgari, "până la 75.000 de euro poţi să furi"

Pe de altă parte, specialiştii consultaţi de gândul au explicat că iniţiativa legislativă din Bulgaria este mai degrabă de faţadă, pentru a creşte încrederea UE în sistemul judiciar bulgăresc. "E o strategie de PR a bulgarilor, eu sunt sceptic că va funcţiona. Să nu uităm că această Comisie a lor este sub controlul Parlamentului", a spus Horia Georgescu.

Senatorul Toni Greblă nu este nici el mai optimist şi crede că Bulgaria doar a bifat un obiectiv pentru mecanismul de monitorizare a justiţiei, impus de Comisia Europeană: "Să nu credeţi că au inventat bulgarii roata. Degeaba ai o lege, contează şi cum o aplici şi cum funcţionează. Ei au dat această lege pentru că au probleme grave cu marea corupţie şi crima organizată".

Judecătorul Curţii Constituţionale contactat de gândul mai adaugă o observaţie: "E făcută cam bulgăreşte legea aceasta. Observaţi că până la 75.000 de euro poţi să furi, abia după aceea averea poate fi ilicită...".

Principalele prevederi ale legii bulgăreşti privind averile ilicite:

• comisia poate ancheta averile celor acuzaţi de o gamă largă de infracţiuni, printre care acte de terorism, finanţarea terorismului, constituirea, coordonarea sau simpla apartenenţă la un grup de crimă organizată, furtul sau jaful armat.
• cei care au fost acuzaţi de astfel de infracţiuni nu pot scăpa controlului nici dacă au fost amnistiaţi, crima li s-a prescris, au invocat pierderea facultăţilor mintale, au fost extrădaţi sau au murit.
• comisia anchetează averile asupra cărora are suspiciuni întemeiate că au fost dobândite ilegal, cu condiţia ca acestea să depăşească 150.000 leva (75.000 euro) la momentul achiziţiei şi nu pot fi confiscate printr-o altă procedură.
• ancheta şi confiscarea dispuse de Comisie se pot extinde asupra firmelor în care suspectul deţine, direct sau prin intermediari, mai mult de 25% din acţiuni, asupra ONG-urilor unde mai mult de 25% din bunuri sunt administrate sau ajung în folosul suspectului, dar şi asupra membrilor familiei suspectului - soţ sau soţie şi copii, chiar dacă sunt minori.
• confiscarea averilor poate fi făcută în faţa unui tribunal civil, fără a fi nevoie de finalizarea acţiunii penale sau condamnarea definitivă a suspectului. Comisia trebuie să investigheze temeinic şi să adune dovezi puternice, pe care legea le explicitează clar, înainte de a putea dispune confiscări.

Cum funcţionează confiscarea averilor în SUA:

• în cazul condamnării pentru o infracţiune în urma căreia s-a obţinut averea, nu există limită şi statul poate confisca orice bun.
• în cazul confiscărilor civile, statul trebuie să dovedească dobândirea ilegală a averii
• nu contează că bunurile au fost transferate unor terţi.
• se merge până acolo încât, dacă se dovedeşte că un bun este dobândit ilicit, nu mai contează cui aparţine, iar proprietarul, chiar dacă nu este vinovat, trebuie să facă el dovada că a dobândit legal bunul respectiv.

Cum funcţionează confiscarea averilor în Marea Britanie:

• pentru sechestru este nevoie doar de "suspiciune rezonabilă"
• dacă proprietarul averii este condamnat pentru o infracţiune în urma căreia se stabileşte că a obţinut mai mult de 5.000 de lire sterline, atunci se presupune că întreaga avere este dobândită ilicit şi instanţa ia în calcul confiscarea.
• dacă instanţa stabileşte că proprietarul duce "un stil de viaţă infracţional" (adică a fost condamnat pentru trafic de droguri, spălare de bani, finanţarea terorismului sau are o condamnare mai mare de 6 luni), instanţa presupune că toate bunurile au fost dobândite prin infracţiuni şi le poate confisca. 
• sursa; gandul.info