Vânătorii de alimente expirate

Vânătorii de alimente expirate

Preţurile lunii aprilie 2011 pentru românii ingenioși: banane 2,89 lei/kg, mere 1,68 lei/kg, ciocolată Heidi cu alune de pădure 1,7 lei/100 g, ardei gras 2,49 lei, morcovi 0,99 lei/kg, ouă medii 0,22 lei bucata, cașcaval pane 17,9 lei/kg, ceafă afumată de porc 15 lei/kg, broccoli 1,99 lei/kg, roșii 2,79 lei/kg, smântână 20% grăsime 3,8 lei găletușa de 900 ml, mozzarella 10,6 lei/kg, lapte 1,5 lei litrul. Mulţi români, au găsit în ultimii ani, o soluţie ingenioasă pentru a contracara creșterea preţurilor la alimente. Este vorba despre vânătoarea de produse pe cale să expire și care pot fi cumpărate și la sfert de preţ. Ce riscuri pentru sănătate implică totuși acest stil de viaţă? Alin P. (30 ani), că-să-torit și tatăl unui copil de 1 an, și-a făcut un obicei în a ieși zilnic la vână-toare de alimente chilipir. Tânărul a acceptat să-l însoţim la cumpărături pentru a ne dovedi ce economii poate face astfel pentru bugetul familiei. Prima vizită am făcut-o la un hipermarket din Grozăvești. Este ora 18.00. În timp ce restul cumpărătorilor se plimbă gânditori în ritm de melc printre rafturi, Alin merge ţintă la raioanele unde știe că se ascund „adevăratele oferte". Azi, la raionul de lactate a găsit Mozarella Delaco la preţul de 5,3 lei, pachetul de 500 g. Fără să stea pe gânduri pune 4 pachete în coșul de mână și pleacă mai departe. În timp ce se-ndreaptă spre casa de marcat socotește cu voce tare: „4 ori... vine... 10,6 lei kilul, adică 40% din preţul real. E perfect. Nici măcar un kilogram de urdă nu-ţi poţi lua cu banii ăștia, iar eu tocmai am pus mâna pe-o delicatesă. Suntem doi adulţi în casă, plus fiica noastră care-i un sfert de om. Două kilograme de brânzică ne ajung lejer o săptămână. Nu-i nici o problemă că expiră în trei zile. Îţi zic asta din experienţă. Fiindcă e ţinută-n zer, zerul n-o lasă să se strice nici peste trei săptămâni. Ce, crezi că ciobanii își păstrau brânza în zer cu cronometru-n mână?". Alin îmi face discret semn cu capul să-l urmez. Făcând slalom printre raioane, bucureșteanul mă aduce în faţa unui raft unde a descoperit o altă ofertă. Mâinile i se mișcă iute și apucă toate caserolele cu „Cașcaval Pane CrisTim 200g". Își explică gestul repezit: „Preţul este foarte bun. Uite, acum costă 3,59 de la 7 lei, adică 18 lei kilogramul. Dacă ţin caserolele în congelator, rezistă și 6 luni". La raionul de bebeluși, Alin descoperă alte preţuri tentante: borcanele cu piure de mere și banane sunt reduse de la 7 la 1,99 de lei. Produsele au o singură problemă - expiră în 2 zile. „Nu-i nimic. Dacă nu mănâncă aia mică azi și mâine, mâncăm și noi", explică Alin. „Banane pentru salată„ și „roșii pentru mâncare„ În altă zi, am mers cu Alin la un supermarket din zona Crângași. Atracţia zilei a reprezentat-o standul cu banane, mere și roșii declasate. Bananele sunt maronii și excesiv de moi, merele bătute, iar roșiile zdrelite, unele chiar au mucegai. Pungile sunt deja cântărite și sigilate, deci nu-ţi poţi alege fructele bune de cele stricate. Pe pungile cu banane scrie „banane pentru salată", pe pungile cu roșii „roșii pentru mâncare" și pe cele cu mere „mere pentru salată". Alin explică filosofia din spatele acestei achiziţii: „Mulţi cumpărători când văd aceste pungi le privesc dispreţuitor. Înainte vreme și noi eram la fel, însă de când nu ne mai ajungem cu banii, am învăţat să nu ne mai fie rușine să scotocim în coșul de legume-fructe de clasa a II-a. Și suntem foarte câștigaţi. Uite, de pildă, bananele costă 5,6 lei și eu le cumpăr cu 2,89 kilul, merele cu 1,67 și roșiile cu 2,79. Dar astăzi, cel mai tare chilipir este broccoli- 1,99 lei kilogramul. E drept că inflorescenţa are ca niște arsuri maronii din loc în loc, dar pot să o tai, iar restul este foarte bun". Cum să iei banane premium la preţ de banane stricate Ora 8.00, seară, într-un hipermarket din Floreasca. Câţiva bărbaţi și femei îmbrăcaţi modest, cu vârste peste 45 de ani, se învârt în jurul lăzilor cu banane și ciuperci. Preţurile sunt de 5,3 lei kilogramul de banane și 7,99 lei ciupercile. Clienţii pun tacticoși în punguţe cele mai frumoase produse, dar nu le cântăresc. Se mai învârt prin magazin încă vreo oră, timp în care paletul cu banane bune e băgat în depozit și înlocuit cu unul ce conţine banane clasa a II-a, după care în difuzoare se anunţă: „Stimaţi clienţi, magazinul vă invită la raionul de legume-fructe cu oferta specială: banane 2,99 lei/kg, ciuperci 3,59 lei/kg...". Răsfiraţi prin tot magazinul, cei câţiva cumpărători modești care au bananele și ciupercile necântărite în coșuri se întorc la raionul de legume-fructe, unde își cântăresc pungile cu fructe „clasa I" la preţ de „clasa a II-a". Același lucru se întâmplă la raionul de carne, unde specialiștii în reduceri citesc eticheta fiecărei caserole, ca să vadă care dintre ele expiră a doua zi. Apoi pun caserolele în coș. În jurul orei 21.00, când se apropie lucrătorul de pe raion responsabil cu „recensământul" produselor ce stau să expire, clienţii pun la loc caserolele în frigidere, ca să fie numărate de angajatul magazinului. Imediat ce lucrătorul pleacă își pun înapoi caserolele în coș. Jumătate de ceas mai târziu angajatul vine cu un șir de etichete conţinând noile preţuri, cu 25%, 50%, 75% mai mici. Vânătorii de reduceri îi întind produsele care sunt astfel etichetate cu preţurile mai avantajoase. Data optimă pentru sărbătorirea Paștelui Alin are o teorie proprie privind oportunitatea umplerii frigiderului și mesei de Sărbători: „Așa e cutuma, ca tot românul să aibă masa îmbelșugată de Paște și de Crăciun. De aia cumpără în neștire, ca nu cumva să le lipsească ceva. Supermarketurile știu asta și profită. Uite, de pildă, cum au umflat preţul la zahăr cu o lună înainte de Paște. De aceea, noi nu luăm decât puţin din fiecare în săptămâna din Ajun, iar grosul cumpărăturilor îl facem în prima zi în care se redeschid supermarketurile. Din cauză că magazinele au stat închise de Sărbători, se adună în stoc mărfurile care stau să expire, mai ales legume și fructe, pentru care o zi în plus face o diferenţă grozavă: „Așa am găsit ardei gras cu 2,49 lei kilogramul, vinete cu 3,99 lei și castraveţi cu 2 lei". În plus găsesc la „lichidare de stoc" o ofertă abundentă de alimente brenduite special pentru sărbătoarea respectivă, cum ar fi ouăle vopsite, ouăle și iepurașii din ciocolată sau brăduţii și Moș Crăciunii din ciocolată. Și să nu credeţi că-mi iau lucruri ieftine. În fiecare an, eu cumpăr o grămadă de dulciuri, doar că le iau la 3 zile întârziere, cu 50% din preţ. Și dacă mai am răbdare încă o săptămână, le cumpăr la doar 12% din cât costau iniţial.  Goana după hrană ieftină nu omoară romantismul unei relaţii Alin și Oana investesc zilnic în medie jumătate de oră din timpul pe care l-ar putea petrece împreună pentru a căuta alimente care stau să expire și să selecteze produsele care sunt de-adevăratelea la super-ofertă în pliantele supermarketurilor. Asta înseamnă mai puţin timp împreună pentru ei. Însă recuperează. Săptămânal ies în oraș la suc, iar vinerea, cei doi ies la cafea la restaurant: "Vinerea am zi liberă și de aceea ne trezim dis de dimineţă ca la ora 9.00 când se deschide restaurantul IKEA să fim acolo. Ei au superoferta cu cafea gratis între 9 și 10 dimineaţa. Important e să apucăm să luăm ceșcuţele până-n ora zece, că după aia putem să stăm și două ore și să le reumplem de câte ori vrem". Sâmbăta cei doi ajung la magazinul de mobilă mai târziu, își iau câte un suc și-un hot-dog cu 3 lei și reumplu paharele până li se umple vezica. Se duc la toaletă și apoi se pun iar pe băut: "Soţia mea obișnuai să mă certe mereu că sar calul. Odată am băut 8 pahare de suc la preţ de unul. Fiindcă mă certa și tot băga spaima în mine că se uită agenţii de pază spre noi, mi-am sunat un prieten, fan Ikea, să-l întreb dacă reumplere gratuită înseamnă să umpli paharul doar de două ori. Știţi ce răspuns mi-a dat? «Înseamnă că-ţi poţi pune suc în pahar ori de câte ori citești  inscripţia -REUMPLERE GRATUITĂ- de deasupra dozatorului» De-atunci sunt nelipsit în weekenduri din Ikea". Ce spun specialiștii Deși 80% din alimentaţia lor constă în produse pe cale de expirare, Alin și Ioana spun că nu au făcut niciodată toxiinfecţie alimentară. Asta nu înseamnă însă că nu se expun la riscuri: „Ne-am luat acum o lună salam de Sibiu, cu 35% mai ieftin. Însă când am gustat din el era iute și acru. L-am dat la căţei". Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, explică în ce constau riscurile consumării acestor produse: „Ca să nu aibă probleme, producătorii stabilesc o dată de expirare a produsului înainte ca acesta să devină impropriu consumului, însă noi nu recomandăm ca alimentele să fie consumate în ultima zi de viaţă la raft. În primul rand, pentru că în cazul grăsimilor apar procese oxidative care duc la apariţia de toxine și fac ca produsul să aibă gustul de rânced. În cazul fructelor și legumelor, vitaminele se oxidează, inactivându-se, ceea ce duce la deteriorarea calităţilor nutritive ale produsului din momentul în care a fost cules până i se termină viaţa la raft. Adulţii cu o stare de sănătate bună pot consuma produse care stau să expire, însă nu e bine ca acestea să fie folosite de femeile însărcinate și de copii". Profesorul Petru Alexe, decanul Facultăţii de Șiinţa și Ingineria Alimentelor de la Universitatea din Galaţi spune că „în general, un producător va alege un termen de garanţie care să asigure încadrarea în standarde și va avea și o rezervă pentru acesta. Și în prima zi și în ultima zi din raft, produsul alimentar se află, sau ar trebui să se afle, în parametrii de calitate impuși. Însă cu trecerea timpului, un produs alimentar suferă transformari fizico-chimice, biologice și/sau microbiologice care pot conduce la alterarea acestor parametri de calitate impuși. Cel mai frecvent asistăm la procese oxidative, la procese enzimatice sau la procese microbiologice. Cele mai multe produse alimentare sunt „produse vii", produse care se transformă în timp. Se înmulţesc coloniile de microrganisme, apar degradări enzimatice ale produsului și oxidări care duc la apariţia de produși secundari toxici". Care e durata de viaţă la raft a produselor? lapte, iaurt, smântână: o lună brânză telemea: 6 luni cașcaval: 18 luni carne afumată: 1-2 luni „Expiratele" sunt comestibile Specialiștii americani spun că unele alimente mai pot fi consumate și după perioada de expirare, cu condiţia ca acestea să fie păstrate la frigider. laptele - o săptămână, carnea de porc și de vită - 3-4 zile, ouăle - între 3-5 săptămâni, untul - între o lună dacă e ţinut la frigider și 6-9 luni dacă e băgat la congelator. peștele și carnea de pui - 1-2 zile după ce au expirat. (sursă www.nbclosangeles.com și ivillage. com)

Autor: Romania Libera Sursa: www.romanialibera.ro  Marti, 10 Mai 2011