Reforma sănătăţii. Când va scăpa România de OPERA?II LA LANTERNĂ SAU MESE DE CHIRURGIE DE 3 MILIOANE DE EURO CARE CAD

Reforma sănătăţii. Când va scăpa România de OPERA?II LA LANTERNĂ SAU MESE DE CHIRURGIE DE 3 MILIOANE DE EURO CARE CAD

10.000 de medici români sunt pregătiţi să plece să lucreze în altă ţară, în condiţiile în care personalul medical în România este deja insuficient. Nici la dotări nu stăm mai bine. Mesele se prăbușesc cu pacienţii, iar operaţiile se fac și la lumina lanternei Ministerul Sănătăţii a luat, recent, decizia de a comasa și reprofila spitalele din România, motivând că spitalele mici epuizează inutil resurse de care spitalele mari duc lipsă. Este această reformă suficientă pentru a rezolva problemele din spitale? Cu un deficit la bugetul asigurărilor de sănătate de aproape un miliard de euro în 2010, sistemul are multe probleme, iar medicii, câţi au mai rămas, nu sunt cea mai mare dintre ele. Uneori managementul este atât de defectuos încât doctorii din sistem trebuie să improvizeze în jurul sistemului pentru a-și putea salva pacienţii. REORGANIZAREA SISTEMULUI SPITALICESC/ CLICK PE POZĂ PENTRU A MĂRI La începutul lunii, medicul urolog Omer Hadi realiza o performanţă în chirurgie - o operaţie realizată la lumina lanternei. Curentul a picat în orașul Negrești, lăsând spitalul în beznă. Generatorul de urgenţă nu a putut intra în funcţiune, din cauza gerului de afară, așa că medicul a trebuit să improvizeze. "S-a întrerupt curentul timp de 45 de minute și n-am avut ce să fac, decât să chem o infirmieră să cumpere o lanternă să continuăm operaţia", a declarat Omer Hadi. Medicul a trebuit să taie la lumina slabă a lanternei, însă mai mult de muncă a avut anestezistul care a trebuit să ventileze pacientul manual, cu un balon de plastic. Toată această situaţie s-a întâmplat în condiţiile în care spitalul din Negrești nu se numără printre cele mai lipsite de resurse din ţară. "Până acum nu s-a mai întâmplat așa ceva, de obicei a pornit generatorul. Acum am avut ghinion. În orice caz, a fost neplăcut, nu e ușor să operezi la lanternă", a mai spus medicul. Spital modern cu mese vechi O altă situaţie vine de la Spitalul Judeţean Timișoara, unde medicii s-ar fi plâns că sunt nevoiţi să opereze pe mese precare, care trebuie sprijinite cu lemne pentru a nu se clătina. Reprezentanţii spitalului au declarat pentru gândul, însă, că nu există o plângere oficială, iar viaţa pacienţilor nu este pusă în pericol de aparatură. "E adevărat că sunt și mese mai vechi, dar sunt funcţionale. Suntem acum într-un proces de renovare, însă o să dureze, nu este totul nou", a declarat purtătorul de cuvânt al spitalului, Liana Dacilescu. Spitale mari, dotări insuficiente Anul trecut, Daniela Badii, juristă la prefectura Iași, se interna la maternitatea "Elena Doamna" din Iași pentru o operaţie de înlăturare a uterului. După efectuarea anesteziei, medicii au avut mari probleme în a intuba pacienta. Chiar dacă intubarea a fost efectuată, într-un final, pacienta a intrat în comă și a murit după șase zile. Iniţial, medicii au invocat faptul că pacienta avea o conformaţie a gâtului mai "specială", ceea ce ar fi explicat dificultatea intubării. Raportul Colegiului Medicilor a arătat, însă, altceva. Aparatul de oxigen folosit la ventilare a fost în "pană" timp de 20 de minute. Acesta nu mai fusese schimbat din 1996. Mai mult, aparatul era folosit și pentru incubatoarele bebelușilor și pentru sala de operaţii, ceea ce ducea la scăderea presiunii. Cum repari oasele cu un foarfece de tăiat cabluri Tot în Iași, la Spitalul de Urgenţe Sfântul Ioan, medicii se plângeau, acum câteva luni că sunt nevoiţi să opereze cu instrumente cu pete de rugină, iar aparatura medicală este foarte veche. Mai mult decât atât, aparatul de ostiosinteză, vechi de 15 ani se defectase, ceea ce înseamnă că pacienţii cu fracturi la mână trebuia să se opereze în alt judeţ. Probleme erau și cu microscopul operator, care nu mai mărea imaginea atât de bine, dublând, practic, timpul petrecut de medici și pacienţi în operaţie. Nici în operaţiile unde nu era necesar microscopul, lucrurile nu mergeau mai bine. Chirurgul Radu Budurcă declara că pentru o fractură de antebraţ se folosea de un foarfece de tăiat cabluri de înaltă tensiune, împrumutat de la Căile Ferate. Cât privește lampa din sala de operaţie, și ea este veche de 13 ani și nu mai luminează atât de bine. Singura veste bună pentru acest spital a fost achiziţionarea a 70 de pense și 18 foarfece, anul trecut. Necesarul ar fi fost, totuși, de câteva sute. Trei milioane de euro pentru mese care se prăbușesc în timpul operaţiei Faţă de spitalele din Iași, Spitalul Judeţean din Botoșani a beneficiat de investiţii. Păguboase... PRO TV a prezentat în emisiunea "România, să fii sănătoasă" consecinţele unei investiţii de trei milioane de euro în aparatură și igienizare, la acest spital, în 2009. Incluse în aparatură erau și câteva mese de operaţie care au început să se prăbușească cu pacienţii care erau urcaţi pe ele. Deși erau foarte scumpe, mesele respective nu puteau susţine o greutate mai mare de 100 de kilograme. Directorul spitalului a plecat, între timp. Mesele au rămas... Cseke: "Unele spitale nu îndeplinesc condiţiile de a fi clasificate drept spitale" Lipsa dotărilor, a infrastructurii și a personalului sunt folosite drept argumente pentru comasarea spitalelor de către ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. Într-un interviu acordat Mediafax, ministrul afirma că anumite unităţi spitalicești nu pot fi clasificate drept spitale. "Acele spitale pe care noi le propunem la reprofilare, din evaluarea noastră, nu îndeplinesc criterii esenţiale pentru a fi clasificate ca spitale. Infrastructura lor este degradată, personalul medical este total insuficient, dotările nu sunt corespunzătoare astfel încât șansa pacientului când intră într-un asemenea spital, care are impresia că intră într-un spital și poate primi acele servicii care ar trebui primite în orice spital, sunt foarte mici. Practic, el intră în acel spital, dar în foarte multe situaţii nefiind linie de gardă sau fiind o singură linie de gardă este imediat transferat la un alt spital mai important, spital judeţean", a declarat Cseke Attila. Lăsând la o parte dotările insuficiente, lipsa personalului rămâne o problemă majoră a sistemului sanitar românesc. În prezent, mai bine de 10.000 de medici au solicitat un certificat de conformitate din partea ministerului și un certificat de bună purtare de la Colegiul Medicilor care să le servească la angajarea într-un spital din străinătate. Institutului Naţional de Statistică estimează că dacă se menţine ritmul migrărilor și al ieșirilor din sistem (prin pensionare) în 10 ani vom rămâne, practic, fără medici. Nici sistemul privat din România nu este mai atrăgător, având în vedere că un rezident nu poate lucra aici decât cu jumătate de normă, fiind legat de spitalul de stat la care a fost repartizat.

Autor: Gandul Sursa: www.gandul.info  Marti, 8 Februarie 2011