REPORTAJ. Cum se vede NOUA HARTĂ a României în "Ţinutul Secuiesc"
Despre autonomie la Târgu Secuiesc. Un "igen" e cu noroc, la a treia încercare.
Despre autonomie la Târgu Secuiesc . Un "igen" e cu noroc, la a treia încercare. "Nu-mi spun numele", mă avertizează însă domnul tolănit pe o bancă, oprindu-se din răsucitul unei mustăţi în furculiţă. "Ce vrea ăsta, guvernul, (reorganizarea în opt superjudeţe n.r.) e prea puţin pentru noi. Prea puţin, dom'le. Ţinutul Secuiesc, aşa cum e, e cel mai bun, cu Covasna, Harghita şi Mureşul. Asta pentru noi e suficient. Pentru toţi locuitorii, şi maghiari, şi români, sigur că da, autonomie. Că şi românii vrea, nu numai maghiarii. A început şi românii să înţeleagă că e mai bine. Cum a scris într-o zi şi un ziar românesc, că cei care au venit de afară au văzut acolo cum merge şi vrea şi aicea ca să fie", îmi explică el. Înainte de "mulţumesc, la revedere" îmi spune că e pensionar "şi-atât" şi membru UDMR "simplu, fără funcţie". Pot să-l botez Ferenc, pentru reportaj?. "Ferenc, sigur că da, aţi ghicit din prima!" şi se depărtează.
La Sfântu Gheorghe , "micro-micro patronul" de atelier de tâmplărie, Isany Tibor, asistenta maternală Reghina, soţia sa, cântăresc autonomia pe parte economică. Şi dacă nu e definitivă,, măcar de probă să fie câţiva ani. "Sigur ca sunt pentru autonomie aici la Ţinutul Secuiesc, mai ales cu gazdasag... Cum se spune asta în româneşte, cu banii, plătim aici, consumăm aici", spune bărbatul. Apoi îi scade brusc elanul: "Eu sunt, dar cred că că n-o să vină bine pentru noi, cred că cel mai bine ar fi să facem o probă câţiva ani, da' mai mult nu ştiu să spun, că nu-s politician." Soţia sa e însă ceva mai optimistă: " Economic, mai rău nu cred că poate să fie, nu are de ce să fie mai rău. Mai bine, se poate, de ce nu, cum este Catalania în Spania, sunt regiuni, cum este în Italia, cum este în Elveţia. Nu tragem hotare, nu ne separăm, numai administrativ cred, nu? Eu zic că omul trebuie să-ncerce, până nu încercăm n-avem de unde să ştim". Ce zic românii, Reghina îşi păstrează optimismul. "Românii să ştiţi că sunt şi care n-au nimic împotrivă să încercăm, şi care nu vor. Adică sunt oameni răi şi printre noi, şi printre români, în majoritatea situaţiilor nu ştiu ce se-ntâmplă şi vorbesc aiurea. Iar politicienii sunt şi mai şi, fac tot ce vor, că pe noi nu cred că ne-ntreabă. Aşa că eu zic că trebuie să ne mai informăm, prin televizoare, prin ziare şi să ni se deie informaţii corecte, că altfel nu prea avem de unde...", spune ea.
"Autonomie, dar nu sub conducerea UDMR"
"Vrem un Ţinut Secuiesc cu statut special de autonomie, dar în nici un caz sub conducerea UDMR-ului", se răfuieşte, în lipsă, primarul de Baraolt, Nagy Istvan, cu liderii Uniunii. "Udemeriştii sprijină doar în vorbe autonomia Ţinutului Secuiesc, în realitate nu-i interesează decât să rămână în continuare la putere şi să-şi facă mendrele în Secuime", îşi varsă el năduful pe conducerea UDMR "care sabotează de ani de zile Baraoltul la alocarea fondurilor, pentru că are primar PCM-ist". Entuziasmul primarului ţine până la ieşirea din primărie, unde o doamnă aruncă în treacăt : " Nu autonomie trebe la noi, trebe loc de muncă şi salariu, să putem creşte copiii!".
"Nu sunt naţionalist, dar sunt patriot "
Întorsura Buzăului. Aici este una din cele două zone cu populaţie majoritar românească din Secuime, cealaltă fiind Topliţa, la hotarul Harghitei cu Mureşul. "Nu pot să vă spun nimica, n-am ce să vă spun!", îmi întoarce spatele omul de serviciu de la catedrala ortodoxă. Ceva mai vorbăreţ, dar tot "fără nume şi pozat", un zdrahon la vreo 35 de ani. Se recomandă "mic întreprinzător, adică am un gater". Îmi spune că într-un Ţinut Secuiesc cu autonomie teritorială oficială " m-aş simţi frustat, deşi am mulţi prieteni maghiari şi o relaţie foarte, foarte bună cu ei." Are însă o soluţie: "Aş cere să aparţin de Braşov şi aş face referendum pentru asta. Nu sunt naţionalist, dar sunt patriot şi nu consider normal un Ţinut Secuiesc autonom în mijlocul statului, practic un stat în stat". De altfel, "referendumul să ne desprindem de Covasna şi să ne alipim la Braşov" este răspunsul românilor din Întorsura Buzăului, de la Constantin Trifan, fost primar, azi un pensionar "bine informat cu politica", după cum se recomandă, până la cei doi "încă liceeni, dar de la toamnă studenţi în mod sigur", Georgiana Cioma şi Marius Calcea.
Reorganizarea lui Băsescu şi a PDL - "o prostie, în scop doar electoral"
Există însă şi un lucru asupra căruia opiniile maghiarilor şi ale românilor din Secuime sunt identice: proiectul preşedintelui Băsescu şi al PDL-ului de transformare în megajudeţe a celor opt regiuni de dezvoltare. "E o prostie, lansată în scop doar electoral, care ar costa enorm şi n-ar putea funcţiona nicicum!", au calificat la unison acest proiect toţi cei cu care am stat de vorbă.
Există însă şi un lucru asupra căruia opiniile maghiarilor şi ale românilor din Secuime sunt identice: proiectul preşedintelui Băsescu şi al PDL-ului de transformare în megajudeţe a celor opt regiuni de dezvoltare. "E o prostie, lansată în scop doar electoral, care ar costa enorm şi n-ar putea funcţiona nicicum!", au calificat la unison acest proiect toţi cei cu care am stat de vorbă.
sursa; gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu