- 5523 afişări
- Duminică 20 feb 2011
Foto: Sever Gheorghe
Lado Gurgenidze spune că un sistem fiscal suplu generează creşterea veniturilor bugetare
Fostul premier dezvăluie secretul măsurilor care au transformat Georgia dintr-un stat eşuat într-un miracol economic, explicând faptul că reformele trebuie făcute concomitent pentru a da rezultate. Parcă renăscută din propria cenuşă, Georgia a trecut, în mai puţin de un deceniu, de la corupţie generalizată la o creştere de aproximativ 6% pe an în condiţii de criză.
„Adevărul": Domnule Gurgenidze, ca prim-ministru, aţi iniţiat o serie de reforme economice radicale. Care este acum situaţia în Georgia, după conflictul cu Rusia şi izbucnirea crizei mondiale?
Lado Gurgenidze: Pe partea economică, situaţia s-a normalizat cu mai mult timp în urmă. Avem creştere economică, ţara creşte cu aproximativ 6% pe an, ceea ce nu este chiar procentul de 10-12 cu care ne obişnuiserăm înainte de criză...
Este o creştere uriaşă, dacă ne referim la ceea ce se întâmplă în România sau în Uniunea Europeană.
Da, fluxul de investiţii revine treptat la nivelurile normale. Înainte de criză nivelul intrărilor private de capital era de 1,5-2 miliarde de dolari pe an, ceea ce nu pare foarte mult, dar când iei în considerare că Produsul Intern Brut se ridica la 11 miliarde de dolari, atunci realizezi că aceste intrări de capital reprezentau o sumă uriaşă de bani relativ la mărimea PIB. Acum, intrările de capital sunt în jur de un miliard de dolari pe an şi cred că vor reveni în următorii ani la 1,5-2 miliarde de dolari. Deci, ne întoarcem la normal, vorbind despre dezvoltarea economică. Partea rea şi inacceptabilă care rămâne este că 20% din teritoriul ţării se află în continuare sub ocupaţia trupelor ruseşti. Dar asta este situaţia.
Cum apreciaţi ceea ce se întâmplă acum în România?
Aş minţi dacă aş spune că sunt expert în economia României sau în economia oricărei alte ţări, poate cu excepţia Georgiei. Dar ca observaţie personală pot spune că, în ultimii 2-3 ani, politicile de răspuns la provocările perioadei de criză sau de postcriză au fost în multe cazuri cel puţin decalibrate sau, în cel mai rău caz, prost aplicate sau chiar greşit concepute. Cred că am văzut peste tot în lume, chiar şi în ţările cele mai bogate, o reacţie supradimensionată a factorilor de decizie, deficite bugetare foarte mari şi aşa mai departe.
Care sunt diferenţele între reformele pe care dumneavoastră le-aţi pus în aplicare şi ceea ce se întâmplă acum în Uniunea Europeană şi în România?
Ca să dau un răspuns scurt, tăierile bugetare sunt corecte în general. Dar revenind la momentul în care procesul de reformă a început în Georgia, noi eram în 2003 în postura unui stat prăbuşit: corupţie generalizată, instituţii publice nefuncţionale, lipsa investiţiilor străine, un sentiment al lipsei de speranţă şi o parte de aproximativ 20% din populaţie plecată peste hotare pentru a căuta soluţii mai bune. Eu însumi am făcut parte dintre aceştia. Am plecat în 1990 şi m-am întors în 2004. De fapt, nimic nu funcţiona atunci, poliţia, armata, sistemul de ambulanţe, educaţia, infrastructura, nimic nu funcţiona. Statul nu reuşea să colecteze din taxe decât 15% din PIB. Corupţia în sistemul de taxare era uriaşă.
Care au fost primele cinci măsuri de reformă pe care le-aţi luat?
Trebuie să vorbim mai întâi de o cotă unică de impozitare la un nivel cât mai jos, renunţarea la taxarea progresivă, libertatea capitalurilor, liberatea cursului, convertibilitate deplină. Deasupra acestora se află piaţa liberă a muncii, ceea ce înseamnă libertatea de a angaja oameni şi legi foarte flexibile. Aveam prea multe taxe, 23 de impozite diferite, toate progresive, dar colectarea lor era foarte proastă. Am înlocuit toate acestea cu un sistem foarte simplu. Acum sunt doar şase, dintre care patru principale. Toate sunt în cotă unică, iar nivelul este foarte scăzut, 15% pentru agenţii economici şi 20% pentru persoanele fizice. Poate 20% nu pare puţin, dar ţineţi cont că nu există contribuţii de asigurări sociale, ceea ce este foarte important. De exemplu, dacă cineva mă angajează pe mine, nu are niciun cost suplimentar în ceea ce priveşte asigurările sociale.
Scuzaţi-mă, dar cum susţineţi cheltuielile bugetare în sănătate, de exemplu?
Lăsaţi-mă să vă explic. Noi nu taxăm în Georgia dobânzile, nu taxăm dividendele, nu impozităm câştigurile de capital, nu avem impozite pe avere, nu avem taxe pe moştenire.
De unde aveţi bani pentru a plăti doctorii, profesorii?
Iată cifrele. Cu şapte ani în urmă, PIB-ul nostru era de 4 miliarde de dolari, şi colectam prin acel sistem convenţional şi complicat 15% din PIB, adică 600 de milioane de dolari. Acum PIB-ul se ridică la aproape 12 miliarde de dolari şi colectăm aproape 4 miliarde de dolari din taxe. Este foarte simplu. Faci un sistem de cotă unică, elimini facilităţile şi excepţiile şi lărgeşti baza de taxare. Ca rezultat, sistemul devine foarte simplu de administrat şi prin această simplificare vine şi creşterea veniturilor odată cu creşterea economică. Nu în ultimul rând, are efecte asupra eliminării corupţiei.
Legat de corupţie, aveţi o poveste foarte interesantă despre reformarea Poliţiei din Georgia.
Da. Poliţia rutieră a fost foarte coruptă în Georgia. Relativ recent, preşedintele Mihail Saakaşvili i-a concediat pe toţi poliţiştii odată. A fost vorba despre 18.000 de oameni. Timp de trei luni nu a existat Poliţie rutieră. Prin urmare, întreaga Poliţie rutieră a fost reconstruită, bucată cu bucată. Au venit oameni noi care au fost plătiţi bine şi care au beneficiat de un capital uriaş de încredere în rândul populaţiei. Acum este cea mai credibilă instituţie din Georgia, depăşind chiar şi Biserica, cu un procent de încredere de 82%. În ceea ce priveşte fenomenul corupţiei, nu este nimic particular sau specific Georgiei. Peste tot în lume se întâmplă astfel de lucruri. Dacă nu se acţionează în această direcţie, statul nu funcţionează. Preşedintele Georgiei nu a luat o decizie simplă în legătură cu o asemenea reformă. În toate domeniile este necesară implementarea unor astfel de reforme, concomitent. Asta a şi generat aşa-zisul „miracol economic" din Georgia, cu opt până la zece procente creştere economică. Spre exemplu, dacă iei Codul muncii şi te chinuieşti doi ani să-l modifici, după care mai pierzi doi ani cu reformarea regimului vamal şi cu mai ştiu eu ce, nu poţi avea pretenţia ca lucrurile să funcţioneze. Trebuie să faci toate aceste reforme concomitent şi atunci populaţia va observa diferenţele.
"În România, politicile de răspuns la provocările crizei au fost, în multe cazuri, decalibrate sau chiar greşit concepute."
"Cu şapte ani în urmă, PIB-ul nostru era de 4 miliarde de dolari. Acum PIB-ul se ridică la aproape 12 miliarde de dolari şi colectăm aproape 4 miliarde din taxe."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu